Angina pectorală – tot ce trebuie să știi

Deși angina este o afecțiune relativ frecventă, poate fi totuși greu de diferențiat de alte tipuri de durere toracică, cum ar fi disconfortul de indigestie. Dacă aveți dureri inexplicabile în piept, solicitați o consultație medicală de urgență.

Angina pectorală

1. Tipuri de angină pectorală
2. Simptome specifice anginei pectorale
3. Când este necesar să consultați un medic?
4. Care sunt cauzele apariției anginei pectorale?
5. Care sunt factorii de risc în apariția anginei?
6. Complicațiile anginei pectorale
7. Cum putem preveni apariția anginei pectorale?
8. Diagnosticarea anginei pectorale
9. Care sunt posibilitățile de tratament ale anginei?

Tipuri de angină pectorală

Există diferite tipuri de angină. Tipul depinde de cauză și dacă odihna sau medicația ameliorează simptomele.

• Angina pectorală stabilă – este cea mai frecventă formă de angină. Se întâmplă de obicei în timpul activității (efortului) și dispare odata cu repausul sau la administrarea de medicamente pentru angina pectorală. Durerea anginoasă stabilă este previzibilă și de obicei similară cu episoadele anterioare de durere toracică. Durerea în piept durează de obicei o perioadă scurtă de timp, poate cinci minute sau mai puțin.
• Angina instabilă (o urgență medicală) – este imprevizibilă și apare în repaus. Este de obicei severă și durează mai mult decât angina pectorală stabilă, poate 20 de minute sau mai mult. Durerea nu dispare cu odihna sau cu medicamentele obișnuite pentru angină. Dacă fluxul sanguin nu se îmbunătățește, inima este lipsită de oxigen și are loc un atac de cord. Angina instabilă este periculoasă și necesită tratament de urgență.
• Angină variabilă (angina Prinzmetal) – nu se datorează bolii coronariene. Este cauzată de un spasm în arterele inimii care reduce temporar fluxul sanguin. Durerea toracică severă este principalul simptom al anginei variabile. Cel mai adesea apare în cicluri, de obicei în repaus și peste noapte. Durerea poate fi atenuată prin medicamente pentru angina pectorală.
• Angina pectorală refractară – episoadele de angină sunt frecvente în ciuda unei combinații de medicamente și modificări ale stilului de viață.

Angina pectorală – Simptome specifice

Simptomele anginei includ dureri în piept și disconfort. Durerea sau disconfortul în piept se poate simți ca: ardere, plenitudine, presiune, strângere. Durerea poate fi simțită și în brațe, gât, maxilar, umăr sau spate.Alte simptome ale anginei includ: ameţeală, oboseală, greaţă, dificultăți de respirație, transpiraţie.

Atenție!  Severitatea, durata și tipul anginei pot varia. Simptomele noi sau diferite pot semnala o formă mai periculoasă de angină (angină instabilă) sau un atac de cord.

Angina pectorală la femei

Simptomele anginei la femei pot fi diferite de simptomele clasice ale anginei. Aceste diferențe pot duce la întârzieri în căutarea tratamentului. De exemplu, durerea în piept este un simptom comun la femeile cu angină, dar poate să nu fie singurul simptom sau cel mai răspândit simptom pentru femei. Femeile pot avea, de asemenea, simptome precum:

• Disconfort la nivelul gâtului, maxilarului, dinților sau spatelui;
• Greaţă;
• Dificultăți de respirație;
• Durere înjunghiantă în loc de presiune în piept;
• Durere de stomac (abdominală).

Când este necesar să consultați un medic?

Dacă durerea în piept durează mai mult de câteva minute și nu dispare atunci când vă odihniți sau vă luați medicamentele pentru angina pectorală, poate fi un semn că aveți un atac de cord. Sunați la 112 și solicitați ajutor medical de urgență.

Dacă disconfortul toracic este un simptom nou pentru dvs., este important să vă consultați medicul pentru a determina cauza și pentru a obține un tratament adecvat. Dacă ați fost diagnosticat cu angină pectorală stabilă și aceasta se agravează sau se modifică, solicitați imediat ajutor medical.

Angina pectorală – Care sunt cauzele apariției ?

Angina pectorală este cauzată de fluxul sanguin redus către mușchiul inimii. Sângele transportă oxigen, de care mușchiul inimii are nevoie pentru a supraviețui. Atunci când mușchiul inimii nu primește suficient oxigen, provoacă o afecțiune numită ischemie. Cea mai frecventă cauză a scăderii fluxului sanguin către mușchiul inimii este boala coronariană. Arterele inimii (coronare) pot fi îngustate de depozite grase numite plăci. Aceasta se numește ateroscleroză. Dacă plăcile dintr-un vas de sânge se rup sau se formează un cheag de sânge, acesta poate bloca sau reduce rapid fluxul printr-o arteră îngustată, ceea ce  poate reduce brusc și sever fluxul de sânge către mușchiul inimii.

În perioadele de cerere scăzută de oxigen – atunci când se odihnește, de exemplu – mușchiul inimii poate fi în continuare capabil să lucreze la cantitatea redusă de flux sanguin fără a declanșa simptome de angină. Dar atunci când cererea de oxigen crește, cum ar fi în timpul exercițiilor fizice, poate apărea angina.

Angina pectorală – factorii de risc

Următoarele lucruri pot crește riscul de angină pectorală:

• Înaintarea în vârstă: angina este mai frecventă la adulții de 60 de ani și peste.
• Istoric familial de boli cardiace.
• Consumul de tutun: fumatul și expunerea pe termen lung la fumatul pasiv pot deteriora mucoasa arterelor, permițând depozitelor de colesterol să colecteze și să blocheze fluxul sanguin.
• Diabet: crește riscul de boală coronariană, care duce la angină și infarct miocardic prin accelerarea aterosclerozei și creșterea nivelului de colesterol.
• Tensiune arterială crescută – in timp, hipertensiunea arterială dăunează arterelor prin accelerarea întăririi acestora.
• Colesterol ridicat sau trigliceride – prea mult colesterol rău (lipoproteine ​​cu densitate joasă -LDL) – în sânge poate provoca îngustarea arterelor. Un LDL ridicat crește riscul de angină pectorală și atacuri de cord. Un nivel ridicat de trigliceride în sânge este, de asemenea, nesănătos.
• Alte afecțiuni de sănătate – boala cronică de rinichi, boala arterelor periferice, sindromul metabolic sau antecedentele de accident vascular cerebral cresc riscul de angină pectorală.
• Nu faci suficient sport – un stil de viață inactiv contribuie la creșterea colesterolului, hipertensiunii arteriale, diabetului de tip 2 și obezității.
• Obezitatea – este un factor de risc pentru bolile de inima, care pot provoca angina. Excesul de greutate face ca inima să lucreze mai greu pentru a furniza sânge în organism.
• Stres emoțional – prea mult stres și furie pot crește tensiunea arterială. Creșterile hormonale produse în timpul stresului pot îngusta arterele și pot agrava angina.
• Medicamente – cele care îngustează vasele de sânge, cum ar fi unele medicamente pentru migrenă, pot declanșa angina Prinzmetal.
• Abuzul de droguri – cocaina și alți stimulenți pot provoca spasme ale vaselor de sânge și pot declanșa angina pectorală.
• Temperaturi reci – expunerea la temperaturi scăzute poate declanșa angina Prinzmetal.

Angina pectorală – complicații

Durerea toracică specifică anginei pectorale poate crea discomfort în efectuarea unor activități, cum ar fi mersul pe jos. Cu toate acestea, cea mai periculoasă complicație posibila este un atac de cord. Semnele și simptomele de avertizare ale unui atac de cord includ:

• Presiune, plenitudine sau o durere de strângere în centrul pieptului care durează mai mult de câteva minute;
• Durere care se extinde dincolo de piept până la umăr, braț, spate sau chiar până la dinți și maxilar;
• Leșin;
• Sentiment iminent al pieirii;
• Creșterea episoadelor de durere în piept;
• Greață și vărsături;
• Durere continuă în zona superioară a abdomenului;
• Dificultăți de respirație;
• Transpiraţie.

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, solicitați imediat asistență medicală de urgență.

Cum putem preveni apariția anginei pectorale?

Puteți ajuta la prevenirea anginei pectorale urmând aceleași modificări ale stilului de viață care sunt recomandate si pentru tratarea anginei:

• Nu fumați!
• Păstrați o dietă sănătoasă!
• Evitați sau limitați consumul de alcool!
• Faceți exerciții fizice regulat!
• Mențineți-vă o greutate sănătoasa!
• Gestionați și tratați alte afecțiuni de sănătate legate de bolile de inimă!
• Reduceți stresul!

Angina pectorală – diagnosticare

Pentru a diagnostica angina pectorală, medicul dumneavoastră va începe prin efectuarea unui examen fizic și vă va pune întrebări despre simptomele dumneavoastră. De asemenea, veți fi întrebat despre orice factori de risc, inclusiv dacă aveți antecedente familiale de boli de inimă.

Testele utilizate pentru diagnosticarea și confirmarea anginei includ:

• Electrocardiograma (ECG sau EKG) – test rapid și nedureros ce măsoară activitatea electrică a inimii. Un ECG poate arăta dacă inima bate prea repede sau prea încet. Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală poate căuta, de asemenea, modele în ritmul inimii pentru a vedea dacă fluxul de sânge prin inimă a fost încetinit sau întrerupt.
• O radiografie toracică – arată starea inimii și a plămânilor. Se poate face o radiografie toracică pentru a determina dacă alte afecțiuni cauzează simptome de durere în piept și pentru a vedea dacă inima este mărită.
• Analize de sânge – anumite enzime ale inimii intră în fluxul sanguin atunci când mușchiul inimii este deteriorat, cum ar fi un atac de cord. Un test de sânge cu enzime cardiace poate ajuta la detectarea acestor substanțe.
• Test de stres. Uneori, angina este mai ușor de diagnosticat atunci când inima lucrează mai mult. Un test de stres implică de obicei mersul pe o bandă de alergare sau mersul pe o bicicletă staționară în timp ce inima este monitorizată.
• O ecocardiogramă folosește unde sonore pentru a crea imagini ale inimii în mișcare. Aceste imagini pot arăta cum curge sângele prin inimă. O ecocardiogramă poate fi efectuată și în timpul unui test de stres.
• Test de stres nuclear – ajută la măsurarea fluxului de sânge către mușchiul inimii în repaus și în timpul stresului. Este similar cu un test de stres de rutină, dar în timpul unui test de stres nuclear, un trasor radioactiv este injectat în sânge. Un scaner special arată cum se mișcă trasorul prin arterele inimii. Zonele care au cantități mici sau deloc de trasor sugerează un flux sanguin slab.
• Tomografia computerizată cardiacă (CT) – poate arăta dacă inima este mărită sau dacă arterele inimii sunt îngustate.
• Imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă (RMN). Acest test folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale inimii.
• Angiografie coronariană – examineaza interiorul vaselor de sânge ale inimii cu ajutorul razelor x. Face parte dintr-un grup general de proceduri cunoscute sub numele de cateterism cardiac. Medicul trece un tub subțire (cateter) printr-un vas de sânge din braț sau din zona inghinala până la o arteră din inimă și injectează colorant prin cateter. Colorantul face ca arterele inimii să apară mai clar pe o radiografie.

Tratament angină pectorală

Obiectivele tratamentului anginei pectorale sunt de a reduce frecvența și severitatea simptomelor și de a reduce riscul de atac de cord și deces. Angina se poate trata cu ajutorul mai multor optiuni:

Medicamente

Dacă schimbările în stilul de viață, cum ar fi alimentația sănătoasă și exercițiile fizice, nu îmbunătățesc sănătatea inimii și nu ameliorează durerea anginoasa, pot fi necesare medicamente. Acestea pot include:

• Nitrații – aceștia relaxează și lărgesc vasele de sânge, astfel încât mai mult sânge curge către inimă. Cea mai comună formă de nitrat folosită pentru tratarea anginei este nitroglicerina. Pastila cu nitroglicerină este plasată sub limbă. Medicul dumneavoastra vă poate recomanda să luați un nitrat înainte de activitățile care declanșează de obicei angina sau preventiv, pe o perioadă mai lungă de timp.
• Aspirina – reduce coagularea sângelui, facilitând curgerea sângelui prin arterele cardiace îngustate. Prevenirea cheagurilor de sânge poate reduce riscul unui atac de cord.
• Medicamente care previn coagularea – acestea fac ca trombocitele din sânge să fie mai puțin probabil să se lipească, astfel încât sângele să nu se coaguleze. Unul dintre aceste medicamente poate fi recomandat dacă nu puteți lua aspirină.
• Beta-blocantele – fac ca inima să bată mai încet și cu mai puțină forță, ceea ce scade tensiunea arterială. Aceste medicamente relaxează, de asemenea, vasele de sânge, ceea ce îmbunătățește fluxul sanguin.
• Statinele sunt medicamente utilizate pentru scăderea colesterolului din sânge. Colesterolul ridicat este un factor de risc pentru boli de inimă și angină.
• Blocante ale canalelor de calciu – numite și antagoniști de calciu, relaxează și lărgesc vasele de sânge pentru a îmbunătăți fluxul sanguin.
• Alte medicamente pentru tensiunea arterială – includ inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) sau blocanții receptorilor angiotensinei II (ARA). Dacă aveți hipertensiune arterială, diabet, semne de insuficiență cardiacă sau boală cronică de rinichi, medicul dumneavoastră vă poate prescrie unul dintre aceste tipuri de medicamente.
• Ranolazină (Ranexa) – acest medicament poate fi prescris pentru angina pectorală stabilă cronică care nu se îmbunătățește cu alte medicamente. Poate fi utilizat singur sau cu alte medicamente pentru angina pectorală, cum ar fi blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante sau nitroglicerină.

Terapie

•  o opțiune non-medicamentală numită contrapulsare externă îmbunătățită (EECP) poate fi recomandată pentru a crește fluxul de sânge către inimă. Cu EECP, manșetele de tip tensiune arterială sunt plasate în jurul gambelor, coapselor și pelvisului. Acest tip de terapie necesită mai multe sesiuni de tratament. EECP poate ajuta la reducerea simptomelor la persoanele cu angină pectorală frecventă, necontrolată (angină refractară).

Chirurgie și proceduri

Dacă modificările stilului de viață, medicamentele sau alte terapii nu reduc durerea anginoasă, poate fi necesară o procedură cu cateter sau o intervenție chirurgicală pe cord deschis. Intervențiile chirurgicale și procedurile utilizate pentru tratarea anginei și a bolii arterelor coronariene includ:

• Angioplastie cu stentare: în timpul unei angioplastii – numită și intervenție coronariană percutanată (PCI) – un balon mic este introdus în artera îngustată. Balonul este umflat pentru a lărgi artera, iar apoi o mică bobină de plasă de sârmă (stent) este de obicei introdusă pentru a menține artera deschisă. Această intervenție îmbunătățește fluxul sanguin în inimă, reducând sau eliminând angina. Este o opțiune bună de tratament pentru cei cu angină instabilă sau dacă modificările stilului de viață și medicamentele nu tratează eficient angina cronică stabilă.
• Chirurgie pe cord deschis (operație de bypass a arterei coronare)- în timpul acestei operații, o venă sau o arteră din altă parte a corpului este folosită pentru a ocoli o arteră cardiacă blocată sau îngustată. Operația de bypass crește fluxul de sânge către inimă. Este o opțiune de tratament atât pentru angina instabilă, cât și pentru angina stabilă care nu a răspuns la alte tratamente.

Stil de viață

Modificarea stilului de viață pentru a menține inima sănătoasă este o parte importantă a tratamentului anginei pectorale.

Încercați aceste strategii:

• Nu fumați și evitați expunerea la fumatul pasiv;
• Faceți exerciții fizice (cel putin 30 minute) și gestionați greutatea;
• Mâncați o dietă sănătoasă, săracă în sare și grăsimi saturate și bogată în cereale integrale, fructe si legume;
• Tratați alte probleme de sănătate: diabetul, hipertensiunea arterială și colesterolul în sânge pot duce la angina pectorală;
• Reduceți stresul – mai mult exercițiu, practicarea atenției și conectarea cu ceilalți în grupuri de sprijin sunt câteva modalități de a reduce stresul emoțional;
• Evitați sau limitați consumul de alcool.