2018-03-01
Diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Testul Babeș-Papanicolau în diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Cancerul de col uterin (cancer cervical) este o afecțiune ce poate fi diagnosticată prin screeningul citologic regulat (testul Babeș-Papanicolau sau Pap Testul), realizat în cadrul controlului genital anual de rutină.
Testul Babeș-Papanicolau este un examen care se realizează cu ușurință, prin recoltarea celulelor de la nivelul colului uterin și analizarea lor la microscop, pentru a depista modificările celulare apărute la acest nivel.
Aceste modificări sunt încadrate într-un sistem de clasificare, în funcție de severitatea leziunilor.
Un Pap-test anormal presupune încadrarea rezultatului în clasele III-V conform clasificării Papanicolaou, sau, în cazul sistemului Bethesda, prezența anomaliilor celulelor epiteliale scuamoase/glandulare.
Colposcopia în diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Atunci când a apărut o modificare la testul Babeș-Papanicolau, următoarea etapă diagnostică este colposcopia. Aceasta presupune investigarea aprofundată a colului uterin de către medic, cu ajutorul unui microscop special, prevăzut cu minicameră și lupă care mărește de 2-60 de ori, reușind să vizualizeze leziuni invizibile ochiului și să le înregistreze video.
Colposcopia permite prelevarea de țesut biopsic pentru examinarea histopatologică a leziunii, atunci când se identifică leziuni cervicale ce necesită o diagnosticare de certitudine: este sau nu este cancer.
Activitatea Royal Hospital Bucharest este bazată pe diagnosticarea, prevenirea și tratarea bolilor genitale.
Testarea HPV în diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Virusul HPV este răspunzător pentru apariția cancerului de col uterin. Anumite tulpini ale acestui virus (16 și 18) infectează celulele cervicale, determinându-le să își modifice aparatul genetic celular și să se multiplice necontrolat până la stadiul de leziuni precanceroase care, în final, evoluează în cancer de col uterin – cervical.
De aceea, următorul pas după colposcopie este testarea HPV, care ne arată dacă există o infecție virală la nivelul colului uterin și depistează materialul genetic al virusului aflat în celulă, indicând dacă este vorba despre o tulpină oncogenă (canceroasă) sau neoncogenă (acestea nu declanșează un cancer de col uterin, dar pot provoca verugi/condiloame/nevi genitali).
Se realizează asemenea testului Babeș-Papanicolaou, prin recoltare de celule cervicale.
Examenul histopatologic al probei de biopsie în diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Singurul examen care oferă diagnosticul de certitudine al unei leziuni cervicale suspecte este examenul histopatologic (anatomopatologic). În funcție de rezultatul histopatologic, medicul stabilește conduita terapeutică ulterioară.
Examenul histopatologic constă în examinarea în laborator a unui fragment de țesut de la nivelul zonei cu modificări sau a leziunii în întregime, obținute printr-o manevră chirurgicală numită biopsie cervicală.
Biopsia cervicală poate fi realizată în mai multe moduri, în funcție de caracteristicile zonei lezionale:
- biopsie țintită – se prelevează “prin ciupire” unul sau mai multe fragmente de țesut de la nivelul porțiunii vizibile a colului (exocol);
- chiuretaj endocervical sau biopsic – se prelevează țesut de la nivelul porțiunii invizibile a colului (endocol), cu ajutorul chiuretei;
- ERAD (electrorezecție cu ansa diatermică) – se prelevează fragment mediu de țesut cervical superficial de la nivelul exocolului, cu ajutorul unei anse metalice conectate la un aparat special. Este, totodată, un act terapeutic atunci când zona de risc este îndepărtată în totalitate;
- conizația – se prelevează un fragment în formă de con de la nivelul exocolului, cu scopul împiedicării invaziei în profunzime a procesului canceros.
Care este următorul pas?
În urmă examinării histopatologice se poate afirma cu certitudine diagnosticul leziunii: modificări benigne (necanceroase) sau maligne (cancer); aceste două clasificări pot fi și mai mult împărțite în diverse grade de modificare a structurii tisulare.
- În cazul leziunilor ușoare, tratamentul se încheie dacă leziunea a fost îndepărtată cu succes;
- În cazul în care se diagnostichează cancerul de col uterin, urmează un tratament chirurgical mai amplu (amputație col, histerectomie asociată uneori cu anexectomie bilaterală, limfadenectomie pelvină), urmat de tratament chimioterapic, radioterapie și terapie psihologică.
