Cancer de col uterin
În România, doar în 2020, cancerul de col uterin a avut o incidență de 3.380 de cazuri, înregistrându-se 1.805 decese provocate de această maladie, în timp ce prevalența la 5 ani a fost de 9.808 cazuri, arată datele Globocan.

Cancerul de col uterin – cauze
Cancerul de col uterin este determinat de o infecție persistentă cu anumite tipuri de HPV- high risk (cele mai frecvente tipuri fiind 16 și 18, ele fiind responsabile de 70% din totalul leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin). HPV- reprezintă acronimul de la Human Papilloma Virus și reprezintă, de fapt, o familie de aproximativ 100 de tipuri din care cel puțin 14 cunoscute de a determina cancer.
Infecția cu HPV este o infecție cu transmitere sexuală și este foarte comună în rândul persoanelor sexual active. Cu toate acestea, nu toate persoanele care se infectează cu acest tip de virus, determină leziuni precanceroase sau cancer.
O mică parte din aceste infecții devin persistente și provoacă leziuni precanceroase care evoluează malign.
Factorii care influențează acest risc sunt determinați de:
- Tipul de HPV- HPV High Risk:16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68 , 73 și 82;
- Statusul imun-pacienții imunocompromiși cum ar fi cei cu infecție HIV sunt mai predispuși către o infecție persistentă cu HPV și de a dezvolta leziuni precanceroase și cancer;
- Co-infecția cu alte boli cu transmitere sexuală cum ar fi: Gonoreea, Chlamydia, Herplex simplex;
- Fumatul;
- Paritatea (numărul de nașteri) și debutul precoce al vieții sexuale.
Infecția persistentă cu tipurile High Risk HPV determină modificări la nivelul celulelor cervicale care se înmulțesc necontrolat. Aceste celule modificate pot fi depistate foarte ușor printr-un test Babeș-Papanicolaou- testul de screening utilizat pentru depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin.
Simptomele cancerului de col uterin
Simptomele cancerului de col uterin nu sunt sesizabile în stadiile inițiale ale bolii. Cancerul de col uterin evoluează din leziuni precanceroase. Odată cu evoluția bolii, încep să apară tot mai multe semnale de alarmă care ar trebui să te trimită de urgență la medic:
- scurgeri vaginale apoase sau cu sânge, uneori dense și cu un miros urât;
- sângerări vaginale după actul sexual sau după exerciții sportive, între menstruații sau după instalarea menopauzei;
- menstruații care durează mai mult decât normal și care sunt mai abundente.
În vederea unei prevenții eficiente și a depistării precoce a bolii, chiar și fără experimentarea unor simptome ale cancerului de col uterin, potrivit ghidurilor, screening-ul se poate face după cum urmează:
- Toate femeile ar trebui să înceapă screening-ul de cancer cervical după vârsta de 21 de ani.
- Între 21-29 de ani se recomandă screening o dată la 3 ani, cu test Babeș-Papanicolau.
- Începând cu vârsta de 30 de ani, femeile cu 3 rezultate Babeș-Papanicolau normale la rând, ar trebui să facă screening o dată la 5 ani, atât cu test Babeș-Papanicolau, cât și cu un test de depistare a infectiei HPV, sau o dată la 3 ani, doar cu test Babeș-Papanicolau.
- Femeile cu factori de risc precum infecția cu HIV, sau un sistem imunitar scăzut, cu istoric de chimioterapie, sau care au suferit transplant de organe, ar trebui să se testeze anual.
Vaccinarea anti-HPV și screening-ul regulat pot să prevină apariția cancerului de col uterin, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Depistarea precoce a cancerului cervical face diferența între un caz vindecat și un caz cu final nefericit. Vaccinarea anti-HPV și screening-ul regulat pot să prevină apariția cancerului de col uterin, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Testul Babeș-Papanicolau în diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Cancerul de col uterin (cancer cervical) este o afecțiune ce poate fi diagnosticată prin screeningul citologic regulat (testul Babeș-Papanicolau sau Pap Testul), realizat în cadrul controlului genital anual de rutină.
Testul Babeș-Papanicolau este un examen care se realizează cu ușurință, prin recoltarea celulelor de la nivelul colului uterin și analizarea lor la microscop, pentru a depista modificările celulare apărute la acest nivel.
Aceste modificări sunt încadrate într-un sistem de clasificare, în funcție de severitatea leziunilor.
Un Pap-test anormal presupune încadrarea rezultatului în clasele III-V conform clasificării Papanicolaou, sau, în cazul sistemului Bethesda, prezența anomaliilor celulelor epiteliale scuamoase/glandulare.
Colposcopia în diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Atunci când a apărut o modificare la testul Babeș-Papanicolau, următoarea etapă diagnostică este colposcopia. Aceasta presupune investigarea aprofundată a colului uterin de către medic, cu ajutorul unui microscop special, prevăzut cu minicameră și lupă care mărește de 2-60 de ori, reușind să vizualizeze leziuni invizibile ochiului și să le înregistreze video.
Colposcopia permite prelevarea de țesut biopsic pentru examinarea histopatologică a leziunii, atunci când se identifică leziuni cervicale ce necesită o diagnosticare de certitudine: este sau nu este cancer.
Testarea HPV în diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Virusul HPV este răspunzător pentru apariția cancerului de col uterin. Anumite tulpini ale acestui virus (16 și 18) infectează celulele cervicale, determinându-le să își modifice aparatul genetic celular și să se multiplice necontrolat până la stadiul de leziuni precanceroase care, în final, evoluează în cancer de col uterin – cervical.
De aceea, următorul pas după colposcopie este testarea HPV, care ne arată dacă există o infecție virală la nivelul colului uterin și depistează materialul genetic al virusului aflat în celulă, indicând dacă este vorba despre o tulpină oncogenă (canceroasă) sau neoncogenă (acestea nu declanșează un cancer de col uterin, dar pot provoca verugi/condiloame/nevi genitali).
Se realizează asemenea testului Babeș-Papanicolaou, prin recoltare de celule cervicale.
Examenul histopatologic al probei de biopsie în diagnosticul cancerului de col uterin – cervical
Singurul examen care oferă diagnosticul de certitudine al unei leziuni cervicale suspecte este examenul histopatologic (anatomopatologic). În funcție de rezultatul histopatologic, medicul stabilește conduita terapeutică ulterioară.
Examenul histopatologic constă în examinarea în laborator a unui fragment de țesut de la nivelul zonei cu modificări sau a leziunii în întregime, obținute printr-o manevră chirurgicală numită biopsie cervicală.
Biopsia cervicală poate fi realizată în mai multe moduri, în funcție de caracteristicile zonei lezionale:
- biopsie țintită – se prelevează “prin ciupire” unul sau mai multe fragmente de țesut de la nivelul porțiunii vizibile a colului (exocol);
- chiuretaj endocervical sau biopsic – se prelevează țesut de la nivelul porțiunii invizibile a colului (endocol), cu ajutorul chiuretei;
- ERAD (electrorezecție cu ansa diatermică) – se prelevează fragment mediu de țesut cervical superficial de la nivelul exocolului, cu ajutorul unei anse metalice conectate la un aparat special. Este, totodată, un act terapeutic atunci când zona de risc este îndepărtată în totalitate;
- conizația– se prelevează un fragment în formă de con de la nivelul exocolului, cu scopul împiedicării invaziei în profunzime a procesului canceros.

Care este următorul pas?
În urmă examinării histopatologice se poate afirma cu certitudine diagnosticul leziunii: modificări benigne (necanceroase) sau maligne (cancer); aceste două clasificări pot fi și mai mult împărțite în diverse grade de modificare a structurii tisulare.
- În cazul leziunilor ușoare, tratamentul se încheie dacă leziunea a fost îndepărtată cu succes;
- În cazul în care se diagnostichează cancerul de col uterin, urmează un tratament chirurgical mai amplu (amputație col, histerectomie asociată uneori cu anexectomie bilaterală, limfadenectomie pelvină), urmat de tratament chimioterapic, radioterapie și terapie psihologică.
Efectuarea consultațiilor ginecologice anuale vă poate ajuta în diagnosticarea în stadii incipiente a diverselor boli și infecții ginecologice, a căror vindecare depinde de momentul începerii tratamentului.
Profită de echipa de specialiști Royal Hospital








