Fibroadenomul

Adenomul la sân, cunoscut și sub denumirea de fibroadenom, este un tip de tumoră benignă (non-cancerigenă) a sânului. Aceasta este o formațiune solidă, nu una umplută cu lichid, care apare în principal la femeile cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani, dar poate fi întâlnită la orice vârstă. Fibroadenomul are tendința de a se micșora după menopauză, de aceea este mai puțin întâlnit la femeile post-menopauzale. De obicei, adenomul la sân este nedureros și unilateral, adică afectează un singur sân. Este important de menționat că, deși fibroadenomul este benign, poate fi confundat uneori cu alte afecțiuni ale sânului, așa că este recomandată evaluarea medicală și, în unele cazuri, îndepărtarea chirurgicală pentru confirmare și tratament adecvat.

Simptome fibroadenom

Simptomele fibroadenomului la sân pot varia, dar în general includ următoarele caracteristici:

• Formă rotundă cu margini netede și distincte: Fibroadenomul are de obicei o formă bine definită, ceea ce îl face să se distingă de alte tipuri de noduli la sân.
• Mobilitate: Este adesea ușor de mișcat atunci când este palpat, ceea ce înseamnă că se poate deplasa ușor sub piele când este împins ușor.
• Consistență fermă sau cauciucată: Textura fibroadenomului poate varia de la fermă la cauciucată, oferind o senzație distinctă la atingere.
• Crescere lentă: Deși fibroadenomul poate crește în dimensiune, acesta o face de obicei într-un ritm lent. Dimensiunea medie este de aproximativ 1 inch (2,5 centimetri).
• Simptome premenstruale: Un fibroadenom poate deveni sensibil sau poate provoca durere cu câteva zile înainte de perioada menstruală.
• Posibilele schimbări în timp: Unii fibroadenoame pot scădea în dimensiune de-a lungul timpului, în special la adolescenți, unde aceștia se pot micșora sau chiar dispărea în decurs de luni sau ani. Forma lor poate, de asemenea, să se schimbe în timp.
• Reacția la schimbările hormonale: Fibroadenoamele pot crește în dimensiune în timpul sarcinii și pot scădea după menopauză, ceea ce indică o sensibilitate la schimbările hormonale ale corpului.

Un fibroadenom poate fi solitar sau pot exista mai multe fibroadenoame, și pot apărea într-unul sau ambii sâni. Deși un fibroadenom mare poate fi dureros la atingere, majoritatea fibroadenoamelor nu provoacă durere.

Este important de menționat că orice nodul la sân sau schimbare observată ar trebui evaluată de un medic pentru a exclude alte afecțiuni și pentru a determina planul de tratament adecvat. Diagnosticarea timpurie și managementul corespunzător sunt esențiale pentru sănătatea sânilor.

Cauzele fibroadenomului

Cauzele exacte ale fibroadenomului la sân nu sunt complet înțelese, însă se crede că sunt legate de hormonii care controlează ciclul menstrual. Aceasta sugerează că nivelurile fluctuante ale hormonilor, cum ar fi estrogenul și progesteronul, pot influența dezvoltarea fibroadenoamelor. Această legătură este susținută de observația că fibroadenoamele tind să crească în dimensiune în timpul sarcinii sau în alte perioade de schimbări hormonale semnificative și pot scădea după menopauză, când nivelurile de hormoni se modifică.

Există și tipuri mai puțin comune de fibroadenoame și formațiuni mamare înrudite, care pot avea comportamente diferite față de fibroadenoamele tipice:

• Fibroadenoame complexe: Acestea sunt fibroadenoame care pot crește în dimensiune în timp și pot apăsa sau deplasa țesutul mamar învecinat.
• Fibroadenoame gigant: Fibroadenoamele gigant cresc rapid, ajungând la dimensiuni mai mari de 2 inchi (5 centimetri). Ele, de asemenea, pot apăsa pe țesutul mamar învecinat sau pot împinge acest țesut din locul său.
• Tumori phyllodes: Tumorile phyllodes și fibroadenoamele sunt formate din țesuturi similare, dar la examinarea microscopică, tumorile phyllodes arată diferit față de fibroadenoame. Tumorile phyllodes au, de obicei, caracteristici asociate cu o creștere mai rapidă. Majoritatea tumorilor phyllodes sunt benigne, adică nu sunt canceroase, dar unele pot fi canceroase sau pot deveni canceroase în timp. Tumorile phyllodes adesea nu provoacă durere.

Deși mecanismul precis prin care hormonii influențează dezvoltarea fibroadenoamelor și a tumorilor phyllodes nu este complet înțeles, se crede că sensibilitatea țesutului mamar la schimbările hormonale joacă un rol cheie. Este important pentru persoanele cu fibroadenoame sau alte tipuri de noduli la sân să fie monitorizate de către un medic pentru a identifica orice schimbări și a asigura o gestionare adecvată a stării lor de sănătate.

Diagnostic si tratament pentru adenomul de sân

Diagnosticarea fibroadenomului la sân implică un proces în mai mulți pași, începând de la observația inițială până la teste și proceduri specifice pentru a determina natura exactă a formațiunii. Iată cum se realizează diagnosticul:

Observație inițială

• Autoexaminarea sânului: S-ar putea să descoperiți un fibroadenom în timpul băii, dușului sau în timpul unei autoexamări a sânilor.
• Examen medical regulat: Fibroadenoamele pot fi, de asemenea, identificate în timpul unui examen medical de rutină, al unei mamografii de screening sau al unei ecografii mamare.

Teste de imagistică

Testele de imagistică oferă detalii despre dimensiunea, forma și alte caracteristici ale unei formațiuni la sân:

• Ecografia mamara: Utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale interiorului sânului. Dacă aveți sub 30 de ani, este probabil ca medicul să folosească ecografia mamara pentru a verifica un nodul la sân. Ecografia arată clar dimensiunea și forma unui fibroadenom și poate distinge între un nodul solid și un chist plin cu lichid. Ecografia nu provoacă durere și nu necesită introducerea vreunui instrument în corp.
• Mamografia: Folosește raze X pentru a crea o imagine a țesutului mamar, denumită mamogramă. Aceasta detectează marginile unui fibroadenom și îl diferențiază de alte țesuturi. Totuși, mamografia poate să nu fie cea mai bună metodă de imagistică pentru fibroadenoame la persoanele mai tinere, care pot avea țesut mamar dens. Țesutul dens face mai dificilă distingerea între țesutul mamar tipic și ce ar putea fi un fibroadenom. De asemenea, din cauza riscului de radiații emise de mamografii, acestea nu sunt în general utilizate pentru a verifica nodulii la sân la persoanele sub 30 de ani.

Alte teste și proceduri

În funcție de rezultatele testelor de imagistică și de caracteristicile nodulului, pot fi necesare teste suplimentare pentru a exclude alte condiții sau pentru a confirma diagnosticul de fibroadenom, cum ar fi:

• Biopsia: Prelevarea unei probe mici de țesut din nodul pentru a fi examinată la microscop de către un patolog. Acest lucru poate ajuta la confirmarea naturii benigne a fibroadenomului și la excluderea cancerului de sân sau a altor afecțiuni.

Medicul dumneavoastră va determina ce teste sunt necesare bazându-se pe vârsta dumneavoastră, istoricul medical și caracteristicile nodulului la sân. Diagnosticarea corectă este crucială pentru a asigura un plan de tratament adecvat și pentru monitorizarea stării de sănătate a sânilor.

Tratament fibroadenom

Tratamentul pentru fibroadenomul la sân variază în funcție de dimensiunea, creșterea și simptomele fibroadenomului, precum și de preferințele personale ale pacientului. În multe cazuri, fibroadenoamele nu necesită tratament, dar iată câteva opțiuni de tratament și circumstanțe în care acestea pot fi necesare:

Când nu este nevoie de tratament

• Observație: Dacă rezultatele testelor de imagistică și biopsia confirmă că formațiunea la sân este un fibroadenom, este posibil să nu aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a-l îndepărta. Multe fibroadenoame pot rămâne stabile, se pot micșora sau pot dispărea de la sine.
• Urmărire: Dacă se decide împotriva chirurgiei, medicul poate recomanda vizite de urmărire pentru a monitoriza fibroadenomul. Aceste vizite pot include ecografii pentru a verifica schimbările în dimensiune sau forma nodulului. Este important să informați medicul dacă observați orice schimbări în sânii dumneavoastră între vizite.

Când poate fi necesară chirurgia

• Fibroadenoame mari sau în creștere rapidă: Chirurgia poate fi recomandată dacă fibroadenomul este mare, crește rapid sau provoacă simptome (de exemplu, disconfort sau schimbări în aspectul sânului).
• Fibroadenoame gigant și tumori phyllodes: Chirurgia este tratamentul standard pentru fibroadenoamele gigant și tumori phyllodes, din cauza potențialului lor de creștere rapidă și a riscului, deși rar, de malignitate pentru tumori phyllodes.

Proceduri de îndepărtare

• Excizie chirurgicală: Aceasta implică îndepărtarea completă a fibroadenomului printr-o incizie, utilizând un bisturiu. Este o procedură standard pentru a asigura îndepărtarea completă a nodulului.
• Crioterapia: Această procedură utilizează un dispozitiv subțire, asemănător unei baghete, care este inserat prin pielea sânului până la fibroadenom. Dispozitivul se răcește foarte mult, înghețând și distrugând astfel țesutul fibroadenomului. Această tehnică nu este disponibilă în toate centrele medicale.

După tratament

• Posibilitatea formării altor fibroadenoame: Chiar și după tratament, pot apărea noi fibroadenoame. Dacă descoperiți un nou nodul la sân, este important să informați furnizorul de servicii medicale. S-ar putea să fie necesare teste suplimentare, cum ar fi ecografia, mamografia sau biopsia, pentru a determina dacă noua formațiune este un fibroadenom sau o altă afecțiune a sânului.

Decizia de a trata sau nu un fibroadenom depinde de mai mulți factori, inclusiv de dimensiunea și simptomele acestuia, precum și de preferințele și nivelul de confort al pacientului. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre toate opțiunile de tratament disponibile și despre riscurile și beneficiile fiecărei opțiuni.