2019-01-24
Fibromul uterin în sarcină
Doctor Cristian Jumuga
Fibromul uterin, leiomiomul uterin, uterul polifibromatos, fibromatoza uterină, sunt termeni medicali pe care îi folosim deseori în practica medicală și pe care pacientele care vin la evaluări ginecologice îi aud de la noi.
Fibromul uterin în sine este cea mai frecventă formațiune tumorală benignă a femeii care se dezvoltă din peretele muscular al uterului.
De cele mai multe ori sunt prezente (pot fi izolate) dar de cele mai multe ori sunt prezente mai multe fibroame uterine, în stadii diferite de evoluție, cu dimensiuni diferite, cu localizări diferite în grosimea peretelui uterin și în segmentele diferite ale uterului, corpul sau colul uterin.
Mă voi referi astăzi strict la relația fibromului cu sarcina.
Fiind atât de frecvent întâlnit, de multe ori fibromul uterin sau fibroamele uterine sunt prezente la paciente care încă nu au născut, care încă nu au rămas gravide și care își doresc o sarcină.
Este bine de știut că asocierea fibromului sau a fibroamelor cu sarcina, este foarte frecventă și nu totdeauna este o relație patologică foarte semnificativă. Evident că în momentul în care sunt prezente, de dinaintea unei sarcini mai multe fibroame, fibroame voluminoase, fibroame care distorsionează calitatea uterină, cu alte cuvinte cele mai semnificative pot fi acele fibroame cu localizare -spunem noi- submucoasă, care au tendința să fie localizate central la nivelul cavității uterine, fibroamele uterine care sunt localizate jos, către partea cervico-istmică a uterului, vor fi fibroamele cele mai semnificative și atunci când sunt prezente fibroame voluminoase, fibroame care sunt localizate către colul uterin și care pot deveni o problemă în timpul sarcinii și a nașterii, ar fi mai bine să fie rezolvate chirurgical -este vorba de miomectomie sau miomectomii multiple- atunci când sunt fibroame, e mai bine să le rezolvăm înainte că pacienta să își dorească propriu-zis o sarcină. Evident că sunt multe situații în care descoperim fibroame uterine la paciente foarte tinere, care încă nu au avut sarcini, încă nu au născut și cărora le spunem că nu trebuie să ia niciun fel de măsuri și doar să urmărească acele fibroame. Atunci când aceste fibroame sunt de mici dimensiuni, au localizare externă -spunem noi subseroasă- au tendința să se dezvolte în afara uterului la distanță de cavitatea uterină, nu trebuie să intervenim chirurgical. Poate surveni o sarcină și poate evolua o sarcină foarte bine împreună cu unul sau mai multe fibroame.
Sigur că există situația în care la o pacientă survine o sarcină și știa de un fibrom sau știa de niște fibroame de mici dimensiuni care în sarcina pot să evolueze foarte rapid, să se necrozeze, să genereze dureri abdominale.
Sigur că există posibilitatea ca uneori un fibrom de mici dimensiuni localizat ceva mai jos să crească foarte mult în sarcină și să devină un adevărat obstacole pentru o naștere natural, spunem noi fibrom praevia, sigur că există posibilitatea (de multe ori se întâmplă așa) ca o pacientă neinvestigată anterior să rămână gravidă și atunci când noi constatăm că este prezentă o sarcină, să constatăm și că este prezent un fibrom sau sunt prezente niște fibroame voluminoase, în asemenea situații evoluția sarcinii poate suferi, pentru că acel fibrom sau acele fibroame voluminoase pot crește foarte rapid în timpul sarcinii și pot fi factor de avort, adică de pierderea sarcinii, pot fi factori de sângerări, metroragii, pot fi factori de naștere prematură. Ca un sfat: cel mai bine ar fi ca atunci când ne dorim o sarcină, să mergem la medicul ginecolog pentru ceea ce se cheamă evaluare pre-concepțională, care presupune o evaluare largă, clinică, imagistică, o serie de analize specifice atât de sferă genitală, urinară cât și de sânge, astfel încât să depistăm din timp această patologie și să luăm cele mai potrivite măsuri pentru cazul respectiv.
Ideea: “am fibrom, trebuie neapărat să mă operez” este desuetă, de cele mai multe ori nu este nevoie să facem asta. Sunt însă destul de multe cazuri în care depistarea la timp a unui fibrom și eventual intervenția chirurgicală reprezintă o soluție salvatoare, atât pentru uter cât mai ales pentru prognosticul obstetrical al acelei paciente.