Mastita

Mastita este o inflamație a țesutului mamar, cel mai adesea provocată de o infecție bacteriană. Afectează în principal femeile care alăptează (mastită puerperală sau de lactație), dar poate apărea și la femeile care nu alăptează (mastită non-lactațională) sau, mai rar, la bărbați.

Despre mastita

Mastita, o condiție medicală caracterizată prin inflamația glandelor mamare, reprezintă o provocare semnificativă pentru sănătatea publică, atât în România, cât și la nivel global. Această afecțiune se manifestă prin simptome precum durere, roșeață și umflare a sânilor, și poate fi însoțită de infecție bacteriană. Deși este mai frecvent întâlnită la femeile aflate în perioada de alăptare, datorită expunerii la diverse stresuri mecanice și bacteriene, mastita nu discriminează, putând afecta și bărbații, deși cazurile sunt excepționale.

Contextul românesc nu oferă statistici detaliate privind incidența exactă a mastitei, însă experiența clinică și studiile internaționale sugerează o prevalență comparabilă cu tendințele globale. Se estimează că o proporție semnificativă a mamelor care alăptează se confruntă cu această problemă, în special în etapele timpurii ale alăptării, când adaptarea la noile rutine poate fi dificilă.

Strategiile de prevenire și management al mastitei sunt cruciale pentru a asigura sănătatea optimă a mamelor și pentru a susține alăptarea, un pilon esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a nou-născutului. Practicile de igienă meticuloasă, alăptarea eficientă și gestionarea corectă a oricăror obstrucții lactate sunt esențiale pentru prevenirea acestei afecțiuni. În plus, intervenția medicală promptă este cheia pentru a trata eficient mastita și pentru a preveni complicațiile, inclusiv abcesul mamar.

Simptomele mastitei

Mastita este o inflamație a țesutului mamar care se manifestă prin simptome specifice, determinând disconfort semnificativ. Această afecțiune poate apărea brusc, adesea lăsând impresia unei debut de gripă datorită similitudinii simptomelor. Recunoașterea timpurie a semnelor și simptomelor este crucială pentru un tratament eficient și pentru prevenirea complicațiilor.

Principalele Simptome ale Mastitei:

• Durere și sensibilitate: Sânii pot deveni dureroși, cu o senzație de arsură, în special în timpul alăptării. Durerea poate fi constantă sau poate să apară doar în timpul hrănirii copilului.
• Umflături și îngroșări: Umflarea sânilor și prezența unor noduli sau îngroșări ale țesutului mamar sunt semne comune. Acestea pot fi însoțite de senzația de sâni încordați și plini.
• Roșeață și model în formă de pană: Pielea sânului poate prezenta roșeață, adesea distribuită într-un model în formă de pană sau triunghi, indicând zonele afectate de inflamație.
• Simptome asemănătoare gripei: Febra peste 38.3°C, frisoanele, oboseala, durerile musculare și starea generală de rău sunt simptome frecvente, care pot preceda senzațiile locale de disconfort la nivelul sânului.
• Modificări ale secreției mamelonare: În cazuri mai severe, poate apărea secreție mamelonară anormală, posibil chiar cu prezența puroiului.

Semne care ar putea indica o problemă serioasă și necesită consult urgent:

• Ganglionii limfatici umflați: Ganglionii limfatici din axila de pe aceeași parte cu sânul afectat pot deveni umflați și sensibili, indicând o răspândire a inflamației.
• Mâncărime: Un simptom mai puțin comun poate include mâncărimea în zona afectată.
• Abces: O complicație gravă a mastitei este formarea unui abces, care se manifestă prin apariția unui nodul dureros și persistent, care nu se micșorează după alăptare. Drenajul de puroi din mamelon și febra persistentă, fără îmbunătățire a simptomelor în 48-72 de ore de la tratament, sunt semne ale unei infecții serioase.

Este important de menționat că, deși rare, simptome similare pot fi cauzate de afecțiuni mai grave, cum ar fi cancerul inflamator de sân. Prezența unei roșeți persistente, umflături și textura pielii asemănătoare cojii de portocală necesită o evaluare medicală imediată.

Cauzele mastitei

Mastita, o inflamație a țesutului mamar, este o problemă întâlnită atât la femeile care alăptează, cât și la cele care nu alăptează. Deși cauzele variază în funcție de contextul lactației, fundamentul condiției este obstrucția și inflamația canalelor galactofore, care poate conduce la infecție.

La femeile care alăptează

• Blocarea canalelor galactofore: Cea mai frecventă cauză a mastitei este blocarea unuia sau mai multor canale prin care se elimină laptele matern. Această situație poate apărea din cauza unei producții excesive de lapte sau a unei extrageri insuficiente, ducând la stază laptelui și la inflamație.
• Staza laptelui: Retenția laptelui în sân poate irita țesuturile înconjurătoare și poate facilita multiplicarea bacteriilor, contribuind la dezvoltarea mastitei.
• Traumatisme ale mamelonului: Fisurile sau rănile la nivelul mamelonului pot oferi o poartă de intrare pentru bacterii, accentuând riscul de infecție.
• Infecții cu bacterii: Bacteriile precum Staphylococcus aureus și Streptococcus spp. pot penetra țesutul mamar prin leziuni ale pielii sau direct prin canalul galactofor, declanșând o infecție.

La femeile care au alăptat:

• Factori hormonali: Desechilibrele hormonale pot influența starea țesutului mamar, crescând susceptibilitatea la inflamații.
• Traumatisme ale sânului: Loviturile sau alte forme de traumatism la nivelul sânului pot induce inflamație și, eventual, infecție.
• Intervenții chirurgicale: Operațiile la nivelul sânului pot altera structura țesutului mamar și pot crește riscul de mastită.
• Infecții cutanate: Infecțiile pielii din jurul sânului pot se extinde la țesutul mamar.
• Imunitate scăzută: Un sistem imunitar slăbit poate reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, facilitând dezvoltarea mastitei.

 Factori de risc

Factorii de risc ai mastitei includ o varietate de elemente legate atât de practicile de alăptare, cât și de starea generală de sănătate. Printre aceștia se numără:

• Antecedente de mastită: Femeile care au avut mastită anterior sunt mai susceptibile să dezvolte această condiție și în viitor.
• Tehnica incorectă de alăptare: Poziționarea greșită a bebelușului sau golirea incompletă a sânilor poate duce la blocarea canalelor de lapte.
• Mameloane dureroase sau fisurate: Acestea pot facilita intrarea bacteriilor în sân și pot duce la infecții.
• Alăptarea la intervale neregulate: Golirea sânilor la intervale lungi poate cauza acumularea de lapte și creșterea riscului de infecție.
• Purtarea de sutien strâmt: Aceasta poate împiedica drenajul adecvat al laptelui și poate contribui la stază.
• Oboseală și stres: Aceste stări pot slăbi sistemul imunitar, crescând vulnerabilitatea față de infecții.
• Diabetul zaharat: Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la infecții, inclusiv mastita.
• Imunitate scăzută: Afecțiuni precum HIV/SIDA sau tratamentele care afectează sistemul imunitar pot crește riscul de mastită.
• Fumatul: Poate afecta circulația sangvină și crește riscul de infecții.
• Alimentație nesănătoasă: O dietă deficitară poate slăbi sistemul imunitar, crescând susceptibilitatea la infecții.
• Traumatisme la nivelul sânului: Leziunile pot facilita intrarea bacteriilor și pot crește riscul de mastită.
• Intervenții chirurgicale la sân: Pot crea cicatrici care blochează canalele de lapte, favorizând staza.
• Infecții cutanate: Acestea pot crește riscul de mastită.

Măsurile preventive, inclusiv adoptarea unei tehnici corecte de alăptare, menținerea unei igiene riguroase și o dietă echilibrată, pot reduce semnificativ riscul de mastită.

Diagnosticarea mastitei

Diagnosticarea mastitei se bazează în principal pe evaluarea clinică efectuată de către un furnizor de servicii medicale, care include un examen fizic și verificarea simptomelor pacientului. Iată principalele etape și teste folosite în diagnosticarea mastitei:

• Examenul Clinic

• Evaluarea simptomelor: Medicul va evalua simptomele raportate de pacient, cum ar fi roșeața, durerea, umflarea sânului, febra și frisoanele, care sunt caracteristice pentru mastită.
• Examinarea fizică a sânilor: Aceasta implică verificarea sânilor pentru a detecta zonele de durere, roșeață și încălzire, precum și pentru a identifica orice masă sau abces.

Ecografia Mamară

• Diferențierea între mastită și alte condiții: Dacă există îndoieli cu privire la natura unei mase (solidă sau plină cu lichid), ecografia mamară poate fi folosită pentru a diferenția între un abces și o masă solidă, cum ar fi un tumor.
• Diagnosticarea abceselor: Ecografia este utilă pentru a identifica abcesele profunde în sân și este un test neinvaziv care permite medicului să vizualizeze direct abcesul.

Culturi și analize de laborator

• Cultura de lapte matern sau a materialului aspirat din abces: Prin această metodă se poate identifica organismul care cauzează infecția, informație crucială pentru alegerea antibioticului adecvat.

Mamografie și biopsie (în cazuri speciale)

• Femei care nu alăptează sau care nu răspund la tratament: Dacă mastita apare la o femeie care nu alăptează sau dacă nu există răspuns la tratament, poate fi necesară efectuarea unei mamografii sau a unei biopsii mamare pentru a exclude cancerul de sân sau alte afecțiuni mamare.

Aceste metode de diagnostic sunt esențiale pentru a distinge mastita de alte condiții mamare și pentru a determina cel mai adecvat plan de tratament. Diagnosticarea corectă este crucială, mai ales pentru a exclude posibilitatea cancerului de sân, care poate imita simptomele mastitei.

Tratamentul mastitei

Tratamentul mastitei implică o abordare multi-fațetată, axată pe atât administrarea de medicamente, cât și pe îngrijiri la domiciliu, pentru a ajuta la vindecarea infecției și la ameliorarea simptomelor. Iată principalele metode de tratament:

Administrarea de antibiotice

• Antibioticele sunt de obicei prescrise de medicul generalist dacă simptomele mastitei nu se îmbunătățesc. Acestea sunt sigure de utilizat în timpul alăptării și nu prezintă un risc pentru bebeluș, deși pot face copilul iritabil și neliniștit.
• Antibioticele comune pentru mastita simplă (fără abces) includ cefalexin și dicloxacilină, dar sunt disponibile și alte opțiuni, în funcție de situația specifică și de preferințele medicului.
• Este important să termini întregul curs de antibiotice, chiar dacă începi să te simți mai bine în câteva zile.

Tratamentul abceselor

• Pentru abcese, poate fi necesară drenarea chirurgicală. Aceasta este o procedură minoră ce poate fi efectuată în cabinetul medicului sau în spital, sub anestezie locală pentru abcesele superficiale sau sub anestezie generală pentru abcesele profunde.

Măsuri de ingrijire la domiciliu

• Medicație pentru durere: Paracetamolul (acetaminofen) sau ibuprofenul pot fi utilizate pentru ameliorarea durerii și sunt sigure în timpul alăptării.
• Evitarea supraalimentării: Nu alăpta sau pompa mai des decât de obicei pentru a reduce presiunea în sân, deoarece acest lucru poate stimula producția de mai mult lapte și poate agrava mastita.
• Aplicarea de gheață: Pentru a reduce umflătura, aplică un pachet de gheață sau o pungă cu legume congelate pe sânul afectat.
• Drenaj limfatic și presiune inversă: Tehnici care ajută la mișcarea fluidului și la reducerea presiunii în sân.
• Alegerea sutienului potrivit: Caută un sutien care să susțină fără a fi prea strâns.
• Hidratarea: Consumul de lichide este esențial pentru menținerea producției de lapte și pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate.

Sfaturi pentru alăptare

• Alăptează mai întâi pe partea cu mastită pentru a ușura presiunea.
• Asigură-te că bebelușul golește complet sânul afectat; dacă acest lucru nu se întâmplă, folosește o pompă pentru a drena sânul.
• Masează sânul în timpul alăptării pentru a ajuta la drenarea zonei afectate.

Dacă întâmpini probleme cu alăptarea sau dacă mastita revine frecvent, este important să ceri ajutor de la o moașă, un vizitator de sănătate sau un specialist în alăptare cât mai curând posibil. Acești profesioniști te pot ajuta să identifici și să corectezi orice probleme legate de poziționarea sau atașarea bebelușului la sân.