În ultimii ani, numărul pacienţilor cu afecţiuni tiroidiene din România s-a triplat, conform Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Dacă în 2010 s-au înregistrat 35.439 cazuri noi de afecţiuni tiroidiene,  în 2016, peste 83.000 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu boli ale tiroidei.

În România, 86% din pacienţii cu hipotiroidie sunt femei, iar, în 2016, numărul de cazuri noi de hipotiroidie depistate în mediul urban a fost de două ori mai mare decât cel din zonele rurale.

Medicii endocrinologi atenţionează că afecţiunile tiroidiene sunt subdiagnosticate din diferite motive.

Pentru perioada  2010-2016 Institutul Național de Sănătate Publică arată creșterea incidenței acestor afecțiuni:

  • cu 71% mai multe cazuri de tiroidită cronică autoimună;
  • cu 22% mai multe cazuri de tumori maligne tiroidiene;
  • cu 58% mai multe cazuri de hipotiroidie;
  • cu 38% mai multe cazuri de hipertiroidie;
  • cu 30% mai multe cazuri de gușă simplă sau nodulară.

La Royal Hospital Bucharest, evaluarea sănătății tiroidei se efectuează cu ajutorul pachetului de sănătate a tiroidei care conține ecografia tiroidei și analize specifice de sânge

Ecografia de tiroidă

Ecografia tiroidiană este metoda imagistică de prima intenție în explorarea anatomiei tiroidei, fiind considerată cea mai sensibilă metodă de investigare.

Ecografia tiroidiană poate fi efectuată de pacienți aparținând tuturor grupelor de vârstă (copii, gravide, femei care alăptează, vârstnici), nu necesită pregătire prealabilă și nu este dureroasă.

Ecografia de tiroidă (ecografia tiroidiană) este recomandată:

  • atunci când pacientul are istoric familial de cancer tiroidian indiferent de stadiu/tip;
  • atunci când pacientul are antecedente oncologice și a efectuat iradiere terapeutică, la nivel cervical sau cranian; acest pacient este considerat cu risc înalt de dezvoltare a cancerului tiroidian și va beneficia de ecografii screening de lojă tiroidiană;
  • atunci când pacientul constată deformarea bazei gatului, eventual apariția unei umflături la acest nivel, care poate fi simțită de către pacient la autopalpare;
  • atunci când pacientul acuză simptome la baza gâtului, a căror legătură de cauzalitate cu tiroida trebuie dovedită, cum ar fi dificultate de înghițire (disfagie) sau răgușeală (disfonia) sau constricția la baza gâtului însoțită de dificultăți la respirație (descrisă ca nod în gît);
  • atunci când pacientul are adenopatii laterocervicale palpabile a căror origine trebuie identificată;
  • pentru urmărirea unei boli tiroidiene, anterior diagnosticată, pentru care pacientul urmează un tratament specific;
  • Pentru urmărirea postoperatorie a pacientului tiroidectomizat;

Analize specifice de sânge

Cea mai rapidă și accesibilă cale prin care medicul poate monitoriza activitatea glandei tiroide sunt analizele de sânge.
Analizele specifice de sânge pentru tiroida pot ajuta medicul să diagnosticheze hipertiroidismul, hipotiroidismul, tiroidita Hashimoto, boala Graves și alte boli ale tiroidei.

TSH (Hormon de stimulare tiroidiană)

Testul iniţial în diagnosticul afecţiunilor tiroidiene este determinarea TSH.
Cele mai mici modificări în concentraţia hormonilor tiroidieni vor determina modificări în sens invers (mult mai pronunţate) ale concentraţiei de TSH. TSH reprezintă astfel un parametru specific şi sensibil pentru controlul funcţiei tiroidiene.

T4 (Tiroxina totala)

Tiroxina este principalul hormon secretat de glanda tiroidă; deţine un rol important în sistemul hipotalamo-hipofizar de reglare a tiroidei şi are influenţă asupra metabolismului general.

ATPO

Nivelul crescut de anticorpi TPO indică disfuncții ale glandei tiroide. Foarte rar, valori ridicate pot apărea și la pacienții sănătoși sau în cazul pacienților care nu suferă de tulburări ale glandei tiroide, ci de boli inflamatorii reumatice.
Nivelul anticorpilor TPO reprezintă un marker sensibil pentru identificarea bolilor autoimune, precum tiroida Hashimoto și boala Graves.