Programare WhatsApp

Unele afecțiuni ale aparatului urinar nu pot fi diagnosticate doar prin ecografie, analize de urină sau investigații imagistice.

Atunci când este nevoie ca medicul să observe direct interiorul uretrei și al vezicii urinare, recomandarea poate fi efectuarea unei cistoscopii.

Când poate fi recomandată cistoscopia?

Dacă medicul urolog v-a recomandat această investigație, cel mai probabil dorește să identifice cauza unor simptome care nu pot fi explicate complet prin alte investigații.

Pachet promo <span>Urologie BT&nbsp;</span>
Pachet promo Urologie BT 
810 lei
295 lei
Mai multe detalii Pachet promo <span>Urologie BT&nbsp;</span>
Mai multe detalii

Cistoscopia permite examinarea directă a uretrei și a vezicii urinare, oferind informații care nu pot fi obținute doar prin ecografie sau tomografie.

Ce este cistoscopia?

Cistoscopia este o investigație endoscopică prin care medicul examinează interiorul uretrei și al vezicii urinare cu ajutorul unui instrument subțire numit cistoscop.

Acesta este prevăzut cu o cameră video și o sursă de lumină, imaginile fiind afișate în timp real pe un monitor.

În funcție de scopul procedurii, cistoscopia poate avea rol:

  • diagnostic;
  • de monitorizare;
  • terapeutic (în anumite situații).
Cistoscopia permite examinarea directă a vezicii urinare și a uretrei.

Dacă ai simptome urinare, nu amâna consultul.
021.9095 Programare rapidă 021.9095 Programare rapidă

Când este recomandată cistoscopia?

Medicul poate recomanda această investigație atunci când există:

  • sânge în urină (hematurie);
  • infecții urinare repetate;
  • usturimi persistente la urinare fără o cauză clară;
  • urinări frecvente sau urgente;
  • dificultăți la urinare;
  • incontinență urinară în anumite situații;
  • suspiciunea unor tumori vezicale;
  • suspiciunea unor calculi vezicali;
  • îngustări ale uretrei;
  • modificări evidențiate la ecografie sau CT care necesită evaluare directă;
  • monitorizarea pacienților tratați anterior pentru cancer vezical.

Ce afecțiuni poate diagnostica?

Cistoscopia poate identifica numeroase modificări ale tractului urinar inferior, precum:

  • tumori ale vezicii urinare;
  • polipi vezicali;
  • inflamația vezicii (cistită);
  • cistită interstițială;
  • calculi vezicali;
  • diverticuli vezicali;
  • stricturi uretrale;
  • modificări produse de hiperplazia benignă de prostată;
  • leziuni traumatice ale uretrei;
  • anomalii congenitale ale tractului urinar inferior;
  • fistule urinare;
  • corpi străini.

În timpul procedurii, dacă este necesar, medicul poate preleva și o biopsie pentru examinare microscopică.

Care sunt avantajele cistoscopiei?

Comparativ cu alte investigații, cistoscopia oferă avantajul examinării directe a mucoasei vezicii urinare și a uretrei.

Printre principalele beneficii se numără:

  • diagnostic precis;
  • identificarea unor leziuni foarte mici;
  • posibilitatea recoltării biopsiilor;
  • efectuarea unor gesturi terapeutice în aceeași ședință;
  • recuperare rapidă în majoritatea cazurilor;
  • evitarea întârzierii diagnosticului.
Unele afecțiuni ale vezicii urinare pot fi depistate doar prin examinarea directă a interiorului acesteia.

Programează o evaluare completă.
Programare online Programare online

Tipuri de cistoscopie

Există două tipuri principale.

Cistoscopia flexibilă

Este cea mai utilizată pentru investigațiile diagnostice.

Folosește un cistoscop flexibil, cu diametru redus, fiind de regulă efectuată cu anestezie locală (gel anestezic).

Avantajele includ:

  • confort mai bun;
  • recuperare rapidă;
  • poate fi efectuată ambulator;
  • pacientul pleacă acasă în aceeași zi.

Cistoscopia rigidă

Folosește un instrument drept, mai puțin flexibil.

Este recomandată mai ales atunci când sunt necesare proceduri terapeutice, precum:

  • biopsii;
  • rezecția unor formațiuni;
  • extragerea unor calculi;
  • alte intervenții endoscopice.

De regulă, aceasta se efectuează cu anestezie rahidiană sau generală.

Cum diferă procedura la femei și la bărbați?

Principiul investigației este același atât la femei, cât și la bărbați: medicul introduce cu grijă cistoscopul prin uretră pentru a examina interiorul uretrei și al vezicii urinare. Diferențele țin în principal de anatomia aparatului urinar.

Cistoscopia la femei

La femei, uretra are o lungime de aproximativ 3-4 cm, fiind mai scurtă și mai dreaptă decât la bărbați. Din acest motiv, introducerea cistoscopului este, de regulă, mai rapidă și mai ușor tolerată.

Înainte de procedură, zona genitală este dezinfectată, iar în uretră se aplică un gel cu anestezic local pentru a reduce disconfortul.

După câteva minute, medicul introduce cistoscopul și examinează uretra și vezica urinară.

Pentru o vizualizare completă, vezica este umplută cu ser steril, ceea ce poate provoca o senzație temporară de presiune sau nevoia de a urina.

În majoritatea cazurilor, investigația durează doar câteva minute, iar pacienta își poate relua activitățile obișnuite în aceeași zi.

La femei

  • introducerea cistoscopului este, în general, mai rapidă;
  • uretra este mai scurtă;
  • procedura este adesea mai ușor tolerată.

Cistoscopia la bărbați

La bărbați, uretra măsoară aproximativ 18-20 cm și traversează prostata înainte de a ajunge în vezica urinară. Din acest motiv, procedura poate dura puțin mai mult și necesită o manevrare atentă a cistoscopului.

La fel ca în cazul femeilor, se utilizează un gel cu anestezic local pentru a reduce disconfortul.

Cistoscopul este introdus lent prin uretră, iar medicul examinează atât uretra, inclusiv segmentul care traversează prostata, cât și interiorul vezicii urinare.

Dacă prostata este mărită sau există o îngustare a uretrei (strictură uretrală), introducerea instrumentului poate fi mai dificilă, însă medicul adaptează tehnica în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

La bărbați

  • uretra este mai lungă;
  • cistoscopul traversează și prostata;
  • în cazul unei prostate mărite sau al unei stricturi uretrale, procedura poate necesita o atenție suplimentară.

Când nu este recomandată cistoscopia?

Există situații în care procedura este amânată sau nu poate fi efectuată.

Printre acestea se numără:

  • infecție urinară activă netratată;
  • febră sau infecție sistemică;
  • uretrită acută;
  • imposibilitatea introducerii instrumentului din cauza unei obstrucții severe;
  • anumite tulburări de coagulare necontrolate;
  • stare generală care nu permite efectuarea procedurii sau anesteziei (în cazul cistoscopiei rigide).

Medicul va decide dacă investigația trebuie efectuată imediat sau după tratarea problemei existente.

Cum vă pregătiți înainte de cistoscopie?

Pregătirea diferă în funcție de tipul procedurii.

Înainte de investigație, medicul poate recomanda:

  • sumar de urină;
  • urocultură pentru excluderea unei infecții urinare;
  • analize de sânge, dacă este necesar;
  • evaluarea tratamentelor anticoagulante sau antiagregante;
  • consult preanestezic, dacă este planificată o cistoscopie rigidă.

În funcție de tipul de anestezie:

Pentru cistoscopia flexibilă

De cele mai multe ori:

  • puteți mânca și bea lichide normal;
  • luați tratamentul obișnuit, dacă medicul nu recomandă altfel.

Pentru cistoscopia rigidă

Dacă se efectuează cu anestezie generală, este necesar repaus alimentar conform indicațiilor echipei medicale și evaluare preanestezică.

Cistoscopia nu doar identifică anumite afecțiuni, ci permite și efectuarea unor proceduri minim invazive în timpul investigației.

Discută cu urologul despre opțiuni.
021.9095 Programare rapidă 021.9095 Programare rapidă

Ce se întâmplă în timpul procedurii?

După pregătirea zonei și administrarea anesteziei locale sau generale (în funcție de tipul procedurii), medicul introduce delicat cistoscopul prin uretră până în vezica urinară.

Pentru ca pereții vezicii să poată fi examinați complet, aceasta este umplută cu ser steril.

Este posibil să apară:

  • senzația de presiune;
  • nevoia de a urina;
  • un ușor disconfort temporar.

Procedura durează, în general:

  • aproximativ 5-10 minute pentru o cistoscopie flexibilă diagnostică;
  • 15-30 de minute sau mai mult dacă sunt efectuate gesturi terapeutice.

Ce se întâmplă după cistoscopie?

Majoritatea pacienților pot pleca acasă în aceeași zi.

În primele 24-48 de ore este posibil să apară:

  • usturime ușoară la urinare;
  • urinări mai frecvente;
  • câteva picături de sânge în urină;
  • disconfort discret pelvin.

Se recomandă:

  • consum crescut de lichide;
  • respectarea tratamentului prescris;
  • evitarea efortului intens pentru scurt timp, dacă medicul recomandă acest lucru.

Care sunt riscurile și posibilele complicații?

Cistoscopia este o procedură sigură, însă, ca orice investigație medicală, poate avea unele riscuri.

Complicațiile posibile includ:

  • infecție urinară;
  • sângerare urinară;
  • retenție urinară temporară;
  • traumatism al uretrei sau vezicii (rar);
  • reacții la anestezie (în cazul procedurilor efectuate cu anestezie).

Este recomandat să contactați medicul dacă apar:

  • febră;
  • frisoane;
  • dureri importante;
  • imposibilitatea de a urina;
  • sângerare abundentă sau persistentă

FAQ - Întrebări frecvente despre cistoscopie

Programează-te online

Programare online

Completează formularul de mai jos, iar noi o să te contactăm în cel mai scurt timp posibil.

Intervenții cu plata în rate

Cistoscopia
Cere detalii despre finanțare aici Cere detalii despre finanțare aici

Pacienții au posibilitatea de a achita: Integral, direct la Royal Hospital sau În rate lunare, prin intermediul instituțiilor de credit partenere: TBI Bank și BT Direct.

Informațiile prezentate pe această pagină au fost redactate în scop informativ și au fost revizuite din punct de vedere medical de dr. Alexandru Obada, medic specialist urologie.

Ultima revizuire medicală: iunie, 2026.

Informațiile nu înlocuiesc consultația medicală, diagnosticul sau recomandările personalizate ale medicului. Investigațiile și frecvența controalelor ginecologice sunt stabilite individual, în funcție de vârstă, simptome, istoricul medical și factorii de risc ai fiecărei paciente.

Surse medicale de referință

Pentru redactarea și verificarea informațiilor medicale au fost consultate ghiduri și recomandări publicate de organizații medicale și instituții internaționale de referință:

  • European Association of Urology (EAU). EAU Guidelines on Non-muscle-invasive Bladder Cancer (NMIBC).
  • European Association of Urology (EAU). EAU Guidelines on Urological Infections.
  • European Association of Urology (EAU). EAU Guidelines on Haematuria.
  • American Urological Association (AUA). Microhematuria: AUA/SUFU Guideline.
  • American Urological Association (AUA). Diagnosis and Treatment of Non-Muscle Invasive Bladder Cancer.
  • National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Suspected Cancer: Recognition and Referral (NG12) – recomandări privind hematuria și suspiciunea de cancer vezical.
  • European Society of Urogenital Radiology (ESUR). Recomandări privind evaluarea imagistică a tractului urinar în asociere cu cistoscopia.
  • Infectious Diseases Society of America (IDSA). Recomandări privind profilaxia antibiotică și managementul infecțiilor urinare asociate procedurilor urologice.