Explorări urodinamice
Diagnosticul tulburărilor micționale se face prin investigarea funcțională a aparatului urinar inferior, din punct de vedere urologic cât și neurologic.
Examenul urodinamic poate fi definit drept o suită de teste complexe menite să evalueze funcționarea aparatului urinar inferior atât în condiții normale de sănătate cât și atunci când pacientul acuză diverse simptome.
Termenul de examen urodinamic este o noțiune generică, ce cuprinde o multitudine de teste cu diferite grade de invazivitate și care sunt relevante în diferite situații particulare. Practica explorărilor urodinamice nu presupune o evaluare generală a funcției aparatului urinar ci o apreciere țintita a acelui aspect care este relevant pentru cazul studiat. Alegerea testului care urmează să fie efectuat aparține medicului examinator sau, mai rar, medicului care solicită examinarea.
Termenul generic de examen urodinamic include unul sau mai multe dintre explorările distincte: cistomanometrie (cistometrie), profilul de presiune uretrală, studiul presiune-debit, punctul de incontinență urinară sau debitmetria.
De ce se efectuează explorările urodinamice?
SCOPUL PRINCIPAL AL ACESTOR TESTE ESTE OBIECTIVAREA UNOR SIMPTOME CARE, PRIN NATURA LOR, SUNT SUBIECTIVE:
- senzații de plenitudine vezicală sau de micțiune,
- dureri sau usturimi și orice altă senzație percepută de pacient.
Alte indicații posibile ale explorării urodinamice includ monitorizarea unor tratamente sau evaluarea de rutină, în cazul pacienților cu vezică neurologică.
Cum se efectuează explorările urodinamice?
Înregistrarea presiunilor se face cu ajutorul unor catetere subțiri care sunt introduse în vezică și sunt conectate la un sistem de manometre, iar acestea la rândul lor sunt conectate la un computer.
Vezica este umplută încet cu ser fiziologic iar pacientul/pacienta relatează tot ceea ce simte, urmarindu-se ce înregistrează aparatul atunci când apar simptomele.
Interpretarea datelor este făcută de către medic cu ajutorul unui program computerizat care poate calcula cât de bine se contracta detrusorul și cât de bine sunt coordonate sfincterele cu activitatea vezicii.
Desfășurarea examinării este simplă, urmărindu-se reproducerea simptomelor raportate de pacient și măsurarea parametrilor funcționali pentru a creiona un tablou obiectiv al suferinței. Medicul urmărește în timp real examinarea și interacționează cu pacientul pentru a înțelege cum și în ce moment apar simptomele.
În prezent clasificarea tulburărilor de micțiune se face cel mai corect pe criterii urodinamice.
Toate aceste investigații pot fi efectuate simultan cu vizualizarea radiologică a aparatului urinar, metodă denumită videourodinamică.
Electromiografia (EMG) este un examen complex, electrofiziologic, care urmărește funcționarea sfincterului urinar.
Aceste teste sunt considerate obligatorii înaintea oricărei intervenții cu viză funcțională la nivelul aparatului urinar inferior, dar și la pacientele cu incontinență urinară.
Rezultatul acestor explorări este stabilirea unui diagnostic de certitudine, din care va putea decurge un plan terapeutic personalizat.