ORL
ORL (otorinolaringologie), care desemneaza ramura medicala cu ajutorul careia sunt prevenite, diagnosticate si tratate afectiunile urechii, nasului, gatului, cailor respiratorii superioare si sinusurilor.
Servicii ORL
Atunci când pacientul ajunge la medicul specialist ORL, el prezintă unul sau un cumul de simptome deranjante, printre care se pot număra:
- Durere auriculară (otalgia) însoțită sau nu de febră;
- Inflamație (reacție tisulară de apărare locală cu participarea întregului organism, constituită din ansamblul de modificări vasculare, celulare și umorale care au ca scop asanarea și vindecarea leziunilor tisulare produse de diferiți agenți agresogeni);
- Anosmie (lipsa totală a simțului mirosului);
- Edem;
- Rinoree (scurgere de mucozități nazale);
- Dispnee (greutate în respirație, modificări de ritm, frecvență, amplitudine);
- Hemoragii;
- Disfagie (dificultate de înghițire care se manifestă ca o senzație de încetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian);
- Afazie (pierderea puterii de a înghiți);
La Royal Hospital putem ameliora:
- Obstrucții ( astuparea lumenului unui organ tubular –trahee, bronhie- din cauza unui obstacol situate în interiorul organului sau a unei compresiuni exercitate din afară, care împiedică circulația aerului);
- Parestezie faringiană (senzații neobișnuite, dureroase sau senzoriale, de o mare diversitate și varietate, cu localizare faringiană, cărora nu le corespunde vreun simptom obiectiv);
- Afonie (pierderea completă a vocii din cauza lezării laringelui, a paraliziei nervilor recurenți, a unei leziuni centrale sau organice);
- Disfonie (pierderea parțială a vocii);
- Hipoacuzie (scăderea acuității auditive);
- Surditate (pierdere a auzului care se caracterizează prin scăderea bruscă sau progresivă a percepției sunetelor);
- Cofoză- anacuzie (tulburare în care persoana nu distinge niciun sunet);
- Otoree (scurgere de lichid provenind din ureche – sânge, lcr, puroi);
- Epistaxis (hemoragie nazală);
- Vertij (amețeală);
- Tinitus (zgomot în urechi perceput de pacient în lipsa unei cauze externe a acestui zgomot).
Diagnosticul si tratamentul de urmat vor fi stabilite doar in urma unui examen ORL complet. Tratamentul poate fi de natura medicamentoasa sau chirurgicala.
Principalele afecțiuni orl sunt:
- Rinita;
- Sinuzita;
- Obstructie cu corpi străini;
- Adenoidita;
- Polipoza;
- Stomatita;
- Herpes;
- Traumatisme;
- Faringita;
- Laringita;
- Otita;
- Mastoidita;
- Furuncul conduct auditiv extern;
- Tumori.
Ce presupune consultul orl?
Orice consult ORL începe printr-o discuție cu pacientul despre istoricului de afecțiuni, eventuale accidente/traume, cât și despre descrierea simptomelor actuale, care l-au determinat pe pacient să ajungă la consult.
De asemenea, în discuție vor fi aduse și alte informații relevante pentru medic (dacă pacientul este/nu fumător, dacă și ce medicamente utilizează în prezent, etc.). pasul următor va fi efectuarea consultului clinic, ce va cuprinde:
- Examenul nasului: cu ajutorul unui specul nazal (instrument sub formă de pensetă ale cărei brațe permit extinderea pereților nazali, pentru vizibilitate în interiorul nărilor), medicul va investiga canalele respiratorii, va constata dacă există sau nu deviație de sept, cât și dimensiunea acesteia, dar și cantitatea și calitatea mucozităților nazale.
- Examenul gurii și gâtului: cu ajutorul unei spatule, se examinează limba, dinții, lueta (omușorul), amigdalele și întregul perimetru orofaringian. Dacă este nevoie, se efectuează o laringoscopie.
- Examenul urechilor: cu ajutorul unui specul auricular, se explorează timpanul, putandu-se evidenția existenta dopurilor de ceară sau a vreunor leziuni.
Investigații șI analize orl avansate:
În funcție de organul afectat și de necesitățile cazului medical, se pot solicita efectuarea de investigații suplimentare, cum ar fi:
- Endoscopia nazală – analiză în profunzime a foselor nazale și a canalelor sinusoidale, efectuată sub anestezie locală.
- Endoscopia laringiană și faringiană (examen fibroscopic laringian), efectuată sub anestezie locală, are drept scop vizualizarea, cu ajutorul unei sonde endoscopice, a zonei laringiene și faringiene, examinând în același timp și corzile vocale.
- Laringoscopia – efectuată cu scopul vizualizării bazei limbii și a laringelui și pentru examinarea mișcării corzilor vocale.
- Timpanograma – măsurarea volumului de aer din urechea medie, alături de mobilitatea membrane timpanice și a lanțului osicular, atunci când sunt transmise sunete.
- Examenul nasului: cu ajutorul unui specul nazal (instrument sub formă de pensetă ale cărei brațe permit extinderea pereților nazali, pentru vizibilitate în interiorul nărilor), medicul va investiga canalele respiratorii, va constata dacă există sau nu deviație de sept, cât și dimensiunea acesteia, dar și cantitatea și calitatea mucozităților nazale.
- Examenul gurii și gâtului: cu ajutorul unei spatule, se examinează limba, dinții, lueta (omușorul), amigdalele și întregul perimetru orofaringian. Dacă este nevoie, se efectuează o laringoscopie.
- Examenul urechilor: cu ajutorul unui specul auricular, se explorează timpanul, putandu-se evidenția existenta dopurilor de ceară sau a vreunor leziuni.