Apneea de somn este o afecțiune caracterizată prin pauze repetate ale respirației în timpul somnului, care duc la scăderea oxigenării organismului.

Cum se manifestă apneea în somn

Apneea de somn este condiția care presupune, mai exact, ca mușchii faringieni din spatele și din părțile laterale ale gâtului să se relaxeze atât de mult, încât atunci când dormim, respirația să se blocheze pentru câteva momente (de la 10 secunde, până la câteva minute).

În acel moment, creierul, care observă lipsa de oxigen în sânge, transmite un semnal de trezire către corp, suficient cât mușchii să se tensioneze și să apară respirația.

Ai grijă de inima ta la timp.
Consultație, EKG, ecografie, toate reunite într-un singur pachet, pentru o evaluare completă și accesibilă a sănătății inimii tale.

Pachet <span>Sănătate Cardiacă</span>
Pachet Sănătate Cardiacă
710 lei
600 lei
Mai multe detalii Pachet <span>Sănătate Cardiacă</span>
Mai multe detalii

Corpul revine la starea de somn adânc, însă acest ciclu se poate repeta de 80-90 de ori în decursul unei singure ore, cu pauze de minim 10 secunde, fără ca persoana în cauză să își dea seama.

Impactul apneei de somn asupra calității vieții

Consecințele netratării apneei de somn, pe lângă deteriorarea sănătății, implică și apariția schimbărilor negative la nivelul relației de cuplu sau la nivelul performanței la locul de muncă.

Pe lângă epuizarea fizică (care va afecta și posibilitatea conducerii autoturismului), își va face loc, în curând, și epuizarea psihică.

Cine este afectat de apneea de somn

Apneea de somn poate apărea inclusiv la nou-născuți, însă este mai comună în cazul bărbaților cu vârsta peste 50 de ani.

Caracteristicile fizice ale persoanelor cu predispoziție spre apnee în somn sunt: amigdale mari, nasul mic, congestie nazală.
7 din 10 pacienți care suferă de obezitate, au și apnee în somn.

Semne și simptome ale apneei de somn

Apneea de somn poate fi identificată chiar de persoana în cauză atunci când observă că:

  • sforăie puternic;
  • are un somn agitat și neodihnitor (uneori însoțit de coșmaruri);
  • prezintă urinări frecvente în cursul nopții;
  • transpiră în exces în timpul nopții;

Pe timpul zilei pot apărea:

  • cefalee matinală;
  • stare de oboseală și iritabilitate;
  • tulburări de memorie și de concentrare;
  • senzație de somnolență în timpul condusului.

Tipuri de apnee de somn

Apneea de somn obstructivă (ASO)

Este cea mai comună formă de apnee și presupune ca țesutul gâtului să se închidă peste căile respiratorii, determinând oprirea respirației.

Apneea de somn centrală

În acest caz, creierul sau nervii nu reușesc să transmită semnale mușchilor care controlează respirația pentru ca aceștia să știe că trebuie să respire.

Apneea de somn mixtă

Este o combinație între apneea de somn obstructivă și cea centrală.

Apneea de somn obstructivă (ASO)

Cauze și factori agravanți

Apneea de somn obstructivă apare în urma colapsului căilor respiratorii superioare, factorul declanșator fiind apariția unei presiuni critice în timpul inspirului, care depășește capacitatea mușchilor de a menține stabilitatea acestora.

  • Alcoolul este un factor agravant, prin efectul depresiv asupra mușchilor căilor aeriene superioare și asupra răspunsului de trezire;
  • Obezitatea contribuie prin depunerea de grăsime în țesuturile faringiene sau prin compresia externă a gâtului;
  • Sforăitul, ca vibrație frecventă a țesuturilor moi, poate duce la edeme și îngustarea căilor respiratorii.

Consecințele apneei obstructive în somn

Apneea obstructivă reprezintă o formă extremă a tulburărilor respiratorii în timpul somnului.

Obstrucția intermitentă a căilor respiratorii duce la oprirea respirației și, în timp, la:

  • complicații cardiovasculare;
  • afecțiuni pulmonare;
  • impact neurologic și metabolic.

Diagnostic

Pentru a diagnostica în mod corect apneea obstructivă, se efectuează următoarele:

  • Polisomnografia – investigarea somnului nocturn cu înregistrarea stadiilor și a parametrilor respiratori;
  • Măsurători nocturne – oximetrie, monitorizarea mișcărilor, frecvenței cardiace, activității sistemului nervos simpatic.

Efecte asupra sistemului cardiovascular

  • Colaps faringeal repetat, eforturi inspiratorii, desaturare de oxigen și treziri multiple;
  • Tahicardie ventriculară, oprire cardiacă, bloc atrioventricular, extrasistole;
  • Presiunea intratoracică negativă poate declanșa aritmii;
  • Mărirea atriului stâng ca urmare a volumului sanguin crescut și a hipertensiunii.

Tratament

Forme ușoare până la moderate

  • Scăderea în greutate;
  • Evitarea alcoolului;
  • Dezobstrucția căilor nazale;
  • Evitarea somnului pe spate.

Forme moderate până la severe

  • Uvulopalatofaringoplastia;
  • Presiunea continuă pozitivă (PCPR) – metodă cu mască nazală care aplică presiune pozitivă pe căile respiratorii.

PCPR este eficientă la peste 80% dintre pacienți.

Apneea de somn centrală

Cum se manifestă

Apneea de somn centrală poate apărea la indivizi sănătoși, în fazele inițiale ale somnului sau în somnul REM, fără alte tulburări asociate.

Când apare din cauza instabilității controlului respirator, pot apărea:

  • tulburări ale somnului;
  • treziri frecvente;
  • oboseală matinală;
  • somnolență pe parcursul zilei.

Diagnostic și tratament

  • Polisomnografia este metoda de certitudine, identificând lipsa efortului respirator în timpul episoadelor de apnee;
  • Tratarea apneei centrale poate reduce riscul de:

Consultul la medicul pneumolog cu competențe în somnologie este esențial pentru stabilirea unui diagnostic corect și a unei terapii eficiente.

FAQ - Întrebări frecvente despre apneea în somn

Programează-te online

Programare online

Completează formularul de mai jos, iar noi o să te contactăm în cel mai scurt timp posibil.

Intervenții cu plata în rate

Apneea de somn
Cere detalii despre finanțare aici Cere detalii despre finanțare aici

Pacienții au posibilitatea de a achita: Integral, direct la Royal Hospital sau În rate lunare, prin intermediul instituțiilor de credit partenere: TBI Bank și BT Direct.