Fibromul uterin

Fibromul uterin este cea mai frecventă tumoră uterină, 3 din 4 femei confruntându-se pe parcursul vieții cu această afecțiune!

VIDEO - emisiunea completă

Abonează-te la canalulul Youtube Royal Hospital Bucharest

Ce este fibromul uterin?

Vorbim despre o patologie extrem de frecventă. Am auzit că una din 3 femei dezvoltă fibrom uterin sau este diagnosticată cu fibrom uterin. În realitate, 75% dintre femei, dacă vorbim despre criterii ecografice, sunt diagnosticate cu fibrom uterin.

Caracteristicile fibromului uterin

Fibromul uterin este cea mai frecventă tumoră necanceroasă a femeii. Este o formație tumorală care apare la nivelul uterului, se dezvoltă din stratul muscular al uterului. Noi, medicii, și mai ales pacientele, o cunoaștem sub denumirea de fibrom uterin, deși medical termenul corect este miom sau leomiom, pentru că este o formație care se dezvoltă din mușchiul uterin.

O definiție din care am înțeles în mare parte, vom dezvolta și vom vedea mai întâi parcursul emisiunii, cât de periculoasă este, câte feluri există, dacă ne conduce către ceva complicat sau nu, dacă ne-o descoperim la timp. Însă, apropo de statistici, că tot ați spus 75%, deci n-am spus o cifră chiar corectă. 3 din 4 femei, ca să fie mai ușor.

Frecvența fibromului la diferite vârste

3 din 4 femei. Este mai frecventă în viața femeilor și la un moment dat găsisem tot într-o statistică, de fapt există o incidență de 20% până la 40% pentru femeile care sunt mai tinere de 35 de ani.

Cea mai tânără pacientă diagnosticată cu fibrom uterin

Cea mai tânără pacientă a dumneavoastră câți ani avea?

O bună întrebare.

Probabil până în 20 de ani, ca vârstă. Să ne înțelegem, fibromul uterin poate să apară oricând în perioada hormonală activă a unei femei, pentru că este o tumoră hormonal dependentă. Practic, din momentul în care o tânără femeie debutează menstrual și până la momentul la care se instalează menopauza, în medie la 50-51 de ani, pot să apară unul sau mai multe fibrome uterine.

Fibromul la femei tinere

Sigur că uneori aceste fibrome apar la femei tinere sau foarte tinere, adică până în 30 de ani și la acest segment este foarte important pentru că interferă cu obținerea unei sarcini. Deci sigur, fibromul poate să apară la femei foarte tinere.

Studiu de caz – evoluția rapidă a unui fibrom

Am diagnosticat în urmă cu 2 ani o pacientă foarte tânără, avea doar 22 de ani atunci, cu un fibrom de 1 cm, adică 10 mm. O formație extrem de mică și de regulă nesemnificativă. I-am explicat pacientei că nu trebuie să se teamă, doar că ar fi bine să țină cont, să revină la control cam în 6 luni.

Să vedem ce se întâmplă. Nu știu acum, din cauza pandemiei sau din ce motiv, pacienta nu a venit după 6 luni și a venit după 2 ani, fără să o supere nimic. Numai că atenție, la vârsta de 24 de ani, deci după 2 ani, acel fibrom de 1 cm știți cât avea? 8 cm.

O evoluție extraordinară. Deja distorsionase cavitatea uterină și pe pacientă nu o supăra nimic.

Problema amânării controlului medical

Care era marea problemă? 24 de ani, nici măcar nu-i trecea prin gând ideea de sarcină.

• Ideea de sarcină era undeva peste 10 ani pentru dumneaei.
• Dacă în 2 ani crescuse de la 1 cm la 8 cm, în următorii 10 ani cât ar fi evoluat?

Apropo de faptul că a întârziat, dar totuși a venit la timp, am putut să intervin chirurgical. Intervenția a mers excelent, a venit la control după operație și glumeam cu dumneai că ecografic părea că nici nu am fi operat-o. Arăta perfect uterul.

Concluzie și avertisment

Asta e un caz fericit, nu se întâmplă totdeauna așa. Deci fibromul apare deseori la femeia tânără și aici este și pericolul.

De multe ori:

• Nu creează simptome.
• Pacientele vin prea târziu.
• Nu au nașteri, iar problema se complică.

Evoluția fibromului la femei tinere

Iar dacă apar aceste fibrome la pacientele mai tinere, 20 de ani, până în 35 de ani, ele au o evoluție mai rapidă?

Nu neapărat. Hai să discutăm concret.

Ritmul de creștere al fibromului

Un fibrom, în momentul în care apare, are tendința să crească, să se dezvolte. Iar această evoluție nu este constantă, nu are o relație de directă proporționalitate. Poate să crească:

• Uneori foarte repede, după un grafic foarte abrupt.
• Alteori foarte lent.

Sunt fibrome mai leneșe și sunt fibrome mai rapide evolutiv.

Impactul vârstei asupra duratei de evoluție

Cu cât apare mai devreme, are în față o perioadă mai lungă de evoluție. Pentru că fibromul, odată apărut, crește până când? Până la momentul menopauzei, după care începe să involueze.

Exemple:

• Dacă apare la 45 de ani, până pe la 50-51 de ani are o perioadă evolutivă de 5-6 ani.
• Dacă apare la 20 de ani, are în față 30 de ani de evoluție.

Astfel, chiar dacă e un fibrom mai „leneș”, în 30 de ani poate să devină semnificativ.

De ce este problematic la femeile tinere

Nu contează neapărat că ritmul de evoluție ar fi mai rapid pentru că apare la 20 de ani, ci faptul că are o perioadă potențial evolutivă mare la femeia tânără.

De asemenea:

• Dorința de sarcină nu mai este la 20-25 de ani, ci la 35-40 de ani.
• Cariera și alte priorități amână decizia de a avea copii.

Astfel, în momentul în care pacienta se gândește la o sarcină, de multe ori ne confruntăm cu:

• Fibroame multiple.
• Fibroame de dimensiuni mari.
• O problemă reală pentru o sarcină.

Fibromul uterin la menopauză

Iar cele mai fericite din punctul de vedere al acestei afecțiuni sunt femeile la menopauză care deja nu mai stau cu stresul unui fibrom uterin.

La o femeie care este în perioada de menopauză, fibroame noi nu mai apar. Și, de regulă, fibroamele involuează și noi considerăm că sunt nesemnificative.

Cu toate astea, nici femeia în menopauză nu poate fi complet liniștită și e bine să vină an de an la evaluare, pentru că noi, o pacientă care are un fibrom sau mai multe fibroame și este în menopauză, an de an măsurăm ecografic acele fibroame.

Se poate întâmpla ca, la un moment dat, un fibrom neașteptat să crească în menopauză — situație suspectă, pentru că atunci ne gândim dacă mai avem de-a face cu un fibrom sau cu un fibrom transformat canceros, adică leomiosarcom, o afecțiune severă, dar rară.

Deci, în general, femeia în menopauză cu fibrom, cum ați spus, este fericită.

Riscul de cancer în cazul fibromului uterin

Moderator: Eu am făcut o declarație la început și am spus că fibromul uterin nu ridică suspiciune de cancer.

Deci, este o veste bună pe care să o luăm 100% sau mai avem anumite rețineri?

Bun, în momentul în care știm 100% că avem de-a face cu fibrom uterin, fibromul este o formație necanceroasă, punct.

Numai că pacienta, în momentul în care îmi intră în cabinet, nu îmi intră și cu diagnosticul pus „pe frunte”. Pacienta vine cu diverse acuze și simptome, iar noi trebuie:

• Să distingem corect diagnosticul.
• Să stabilim dacă e doar fibrom sau fibrom asociat cu altă patologie.

Discuția nu e atât de simplă.

De ce diagnosticul nu este întotdeauna confirmat prin biopsie

De cele mai multe ori nu facem biopsie — nu trimitem o probă din acea formație către anatomopatolog pentru confirmare.
Ne bazăm pe:

• Caracteristicile clinice.
• Aspectul imagistic.
• Frecvența extrem de mare a fibroamelor.

Așa ajungem să spunem „fibrom” pe baza acestor elemente.

Totuși, există cazuri în care, după operații sau embolizări pentru ceea ce se credea a fi fibrom, s-a descoperit că era sarcom (cancer).

Importanța urmăririi evoluției

Trebuie să ținem cont de:

• Simptomatologie.
• Constatările imagistice.
• Evoluția dinamică a formațiunii.

Când suntem siguri că este fibrom, acesta nu este cancer. Însă diagnosticul diferențial între fibrom și sarcom, sau alte patologii ginecologice de tip canceros asociate fibromului, este o altă discuție.

Simptomele fibromului uterin

Și apropo de simptome, spuneați că nu există simptome.

Nu, nu, nu, nu. N-am spus că nu există simptome. Am spus că de multe ori fibromele uterine nu asociază simptome.

Nu întotdeauna. Bun, deci există. Anumite semnale există.

Prezentarea la medic și descoperirea fibroamelor

La momentul în care o pacientă se prezintă la ginecolog și este diagnosticată pentru prima dată cu fibrom, de cele mai multe ori pacientele sunt asimptomatice — dar vorbim despre cele care vin la evaluare de rutină.

Nu discutăm despre pacientele care vin rar la medic, doar atunci când apar simptome. Aproximativ 30% dintre femei, la momentul diagnosticului inițial, prezintă simptome.

Cele mai frecvente simptome la debut

• Tulburări ale ciclului menstrual.
• Menstruații mai lungi sau mai abundente (menoragii, hipermenoree).
• Sângerări între menstruații (metroragii).

Unele paciente pot ajunge la anemie severă din cauza sângerărilor cronice, iar în situații extreme pot avea hemoragii masive cu caracter de urgență.

Cea mai frecventă manifestare clinică a fibromului simptomatic este sângerarea vaginală anormală.

Percepția greșită asupra simptomelor

Moderator: Aceste femei consideră că este normal ce li se întâmplă, pentru că li se întâmplă lună de lună, și cred că este o caracteristică personală, deci nu investighează.

Exact.

• Unele paciente cred că „așa e menstruația lor”.
• Alte paciente își dau seama că nu e normal, dar evită medicul din teamă.

Durerea în cazul fibromului uterin

Durerea este un alt simptom posibil, dar de regulă fibroamele nu provoacă dureri intense. Manifestările dureroase pot fi:

• Durere ușoară, jenă, senzație de presiune abdominală.
• Dureri puternice în caz de torsionare a fibroamelor pediculate.
• Dureri intense cauzate de necroza fibromului (mai frecvent în sarcină).
• Dismenoree – dureri menstruale accentuate față de anii anteriori.
• Dispareunie – durere la contactul sexual.

Alte simptome asociate

• Tulburări urinare – frecvent întâlnite la fibroamele mari:
• Tulburări de tranzit intestinal – constipație prin compresia exercitată de fibrom.
• Creșterea volumului abdominal – unele paciente observă că „le-a crescut burtica” fără să aibă alte simptome, fiind convinse că s-au îngrășat. În cazuri extreme, abdomenul poate arăta ca la o sarcină la termen.

Factori care favorizează apariția sau dezvoltarea fibromului uterin

Sunt destule semnale și eu care știam că este destul de ascuns, dar nu este. Și mi-ar plăcea să știu, în momentul în care aceste fibrome se dezvoltă, dacă ele își accelerează ritmul în funcție de anumiți factori sau acțiuni ale pacientei. Ce înlesnește dezvoltarea sau apariția fibromului uterin?

Bun, dacă vorbim despre cauza concretă care duce la apariția unui fibrom uterin, trebuie să știți din start că este necunoscută.
La ora actuală nu știm exact:

• De ce apare un fibrom sau mai multe.
• De ce apar la anumite femei și la altele nu.

Fibromul și dependența hormonală

Știm însă că există factori de risc. Fibromul este o tumoră hormonal dependentă, adică apare într-un anumit moment al vieții femeii, astfel încât toate situațiile care asociază un exces hormonal reprezintă factori de risc.

Situații și condiții asociate cu risc crescut

• Menarhă precoce – debutul primei menstruații la o vârstă mică.
• Menopauză tardivă – instalarea după 55 de ani.
• Tulburări endocrine – de exemplu, sindromul de ovare micropolichistice.
• Obezitate – crește nivelul de hormoni estrogeni în organism.

Rolul factorului genetic

Foarte des observăm predispoziția genetică. În practica medicală, multe paciente diagnosticate cu fibrom uterin relatează că și:

• Mama
• Bunicile

au fost diagnosticate sau operate pentru fibrom uterin.

Astfel, factorul genetic joacă un rol important în apariția acestei afecțiuni.

Istoricul medical familial și riscul de fibrom uterin

E bine să privim puțin în istoricul medical al familiei noastre ca să ne dăm seama dacă și acest lucru ar fi un semnal care să ne trimită la o verificare, la un control medical.

Stilul de viață și prevenția fibromului uterin

Nu putem să vorbim despre măsuri clare de prevenție.
Medicii recomandă, în general:

• Să nu se fumeze.
• Să se mențină un stil de viață sănătos.

Aceste recomandări sunt valabile pentru multe afecțiuni, însă în cazul fibromului uterin, chiar dacă pacienta are un stil de viață corect, nu există garanția că va fi ferită de această afecțiune. Este oricum destul de frecventă.

Tipurile de fibrom uterin – clasificare anatomică

Cea mai comună clasificare a fibromului uterin este anatomică, în funcție de localizarea la nivelul uterului.
Uterul are două părți mari:

• Corpul uterin – partea superioară, mai voluminoasă.
• Colul uterin – partea inferioară, mai îngustă, care se continuă cu vaginul.

Cele mai multe fibroame apar la nivelul corpului uterin și mai rar la colul uterin.

Clasificarea după poziția în raport cu straturile peretelui uterin

1. Fibroame intramurale – se dezvoltă în grosimea peretelui uterin.
2. Fibroame submucoase / parțial submucoase – cresc spre cavitatea uterină; au cel mai nefavorabil impact, mai ales asupra fertilității.
3. Fibroame subseroase – se dezvoltă spre exteriorul uterului.

Alte tipuri rare

• Fibroame intraligamentare – localizate între ligamentele uterului.
• Fibroame ovariene – extrem de rare.

Cea mai periculoasă localizare a fibromului uterin

Cea mai periculoasă este localizarea în cavitatea uterină, adică fibroamele submucoase.

De ce sunt considerate periculoase

• Chiar și la dimensiuni foarte mici (ex. 2 cm), pot provoca simptome importante.
• Se asociază frecvent cu sângerări abundente – sunt cunoscute ca fibroame hemoragice.
• Sunt un mare dușman al sarcinii, putând afecta implantarea sau menținerea sarcinii.

Avantajul acestei localizări

• Pot fi îndepărtate elegant, prin chirurgie endoscopică (fără cicatrici, fără tăieturi).
• Pot fi tratate precoce, înainte să devină voluminoase.

Alte localizări problematice

• Fibroamele localizate la nivelul colului uterin – mai rare, dar pot fi voluminoase și dificil de operat.
• Exemple: fibrom de 15 cm la nivelul colului uterin, care provoca imposibilitatea de a urina.

De ce sunt cazuri dificile chirurgical

• Colul uterin are raport anatomic strâns cu:
• Orice intervenție chirurgicală în această zonă necesită o experiență chirurgicală avansată.

Fibromul uterin și sarcina

Ați menționat ceva legat de sarcină și că e cam complicat când apare un fibrom de felul acesta?

Păi vă dau un exemplu practic. Săptămâna trecută am realizat o miomectomie histeroscopică la o pacientă care are 38 de ani.

N-are nicio naștere, evident, la 38 de ani în zilele noastre, abia dacă ne gândim la prima sarcină. Am realizat o miomectomie histeroscopică. Asta înseamnă îndepărtarea unui fibrom dezvoltat în interiorul cavității uterine și pe care îl îndepărtăm strict endoscopic.

Intrăm pe căi naturale, nu realizăm nicio cicatrice, nicio incizie pe nicăieri. Această pacientă a venit la mine, am diagnosticat-o cu fibrom submucos, i-am explicat că primul pas trebuie să indepărteze fibromul, evident că nu m-a ascultat, a rămas gravidă, a pierdut sarcina, a văzut că așa se întâmplă cum i-am spus eu, după care a venit domnul doctor vă rog, scoateți-mi fibromul. Am scos fibromul, a plecat cu zâmbetul pe buze, în aceași zi nici nu-i venea să creadă.

Riscul de pierdere a sarcinii din cauza fibromului

Deci, e posibil să pierdem sarcină din cauza acestor fibrome?

În momentul în care avem fibrom intracavitar și ne gândim la o sarcină, primul lucru îndepărtăm fibromul. Dar nu doar fibromele intracavitare, și fibromele de dimensiuni mari care sunt dezvoltate intramural, adică în grosimea peletului uterin, dar care distorsionează cavitatea uterină, deseori duc la pierderea sarcinii. Sau împiedică venirea sarcinii.

Sarcina și influența asupra apariției fibromului uterin

Ajută dacă o femeie realizează o sarcină mai devreme în apariția fibroamelor?

Cu cât o femeie înaintează în vârstă, adică către menopauză, cu atât are șanse mai mari să dezvolte fibrom uterin. Statistic vorbind, sunt mai rare fibroamele la grupa de vârstă 20-30 de ani, față de grupa 30-40 de ani.

Și atunci dacă pacienta își planifică o sarcină în intervalul 20-30 de ani, are toate șansele să nu dezvolte un fibrom uterin care să-i creeze probleme. Dacă ne planificăm sarcina la 40 de ani, s-ar putea să avem multe probleme și nu doar cu fibromul.

Complicațiile fibromului uterin

Spuneam că de multe ori fibroamele sunt asimptomatice, dar la fel de bine când creează complicații, pot genera complicații redutabile.

Complicațiile hemoragice

În primul rând sunt complicațiile hemoragice și spuneam că sunt situații în care pacientele pur și simplu tărăgânează în prezentarea la medic, au săngerări cronice care duc la anemie uneori severă. Vă spuneam, 5 grame de hemoglobină față de 13 grame de hemoglobină cât este media, cred că spune tot ce e de spus.

Vă dați seama că nu poți să operezi o asemenea pacientă. Mai întâi trebuie să o echilibrezi. Adică uneori trebuie să realizezi transfuzii de sânge și să creezi condiții optime să intervii.

Deci, o complicație relativ frecventă la aceste paciente cu hemoragii este anemia severă. Una este să lucrez cu trei motoare și alta este să lucrez cu un motor ca să fiu mai clasic în exprimare.

Durerile provocate de fibrom

Doi sunt durerile.

Spuneam că uneori sunt situații particulare în care apar niște dureri atroce, acele fibrome care se necrozează, care se torsionează. Am operat multe paciente care pur și simplu se săturaseră de calmante. Domnul doctor, vă rog, operați-mă că mi s-a luat, nu mai pot.

Am încercat, evident, inițial să evităm o operație, dar când nu s-a mai putut, nu s-a mai putut.

Malignizarea (transformarea cancerigenă)

Apoi sunt rar în practica medicală să se întâmplă, dar se poate întâmpla la o femeie în menopauză, apropo de femeia cu fibrom fericită în menopauză, ca un fibrom la un moment dat să se malignizeze, să devină un sarcom. De aici e importanța monitorizării fibromului și la femeia în menopauză.

Complicațiile în sarcină

De asemenea, să nu uităm la femeia gravidă că fibromul poate să împiedice sarcina sau poate să ducă la avort, poate să ducă la naștere prematură, poate să ducă la necroză cu dureri foarte mari în timpul sarcinii și am avut asemenea paciente și credeți-mă că sunt foarte greu de manageriat că nu prea ai mare lucru de făcut sau situații în care e nevoie să nască prin cezariană pentru că nașterea naturală nu e posibilă sau situații în care apar hemoragii după naștere pentru că uterul acela la gravide trebuie să se retracte și din cauza fibromului nu poate.

Hemoragiile acute imprevizibile

Sunt multe complicații și sigur apropo de hemoragii ca să mă întorc la hemoragii

știți câte paciente au pățit-o ca să spun așa pentru că se întâmplă dacă ar fi ceva predictibil ar fi ușor se întâmplă de multe ori că aceste hemoragii să fie capricioase și am avut paciente plecate în vacanță în afara țării care mă sunau domnul doctor nu mai știu ce să fac curge șiroaie.

De multe ori se întâmplă când ție lumea mai dragă să te ia pe nepregătite acele hemoragii acute masive cu caracter de urgență trebuie să ajungi atunci la spital din păcate se întâmplă și e bine să evităm asta.

Tratamentul fibromului uterin – alternative la intervenția chirurgicală

cu siguranță în primul rând să ne înțelegem fibromul uterin nu înseamnă operație de multe ori discut cu pacientele mele în cabinet și le spun că cumva în vremurile mai de demult diagnosticul de fibromul uterin însemna intervenție chirurgicală nici pe departe marea majoritate a pacientelor cu fibromul uterin nu necesită o intervenție chirurgicală să ne înțelegem

spuneam că cele mai multe dintre pacientele pe care le diagnosticăm cu fibromul uterin nu au niciun fel de acuze de ce ne-am apucat să le operăm?

de cele mai multe ori la pacientele pe care le diagnosticăm cu fibrome uterine nu foarte voluminoase, care nu creează simptome pur și simplu adoptăm ceea ce se cheamă expectativa sau monitorizarea, pur și simplu le lăsăm în pace nu le dăm absolut niciun tratament dar le recomandăm să se prezinte periodic la medic pentru evaluare evaluare care se centrează în primul și în primul rând pe ecografie și în special pe ecografia transvaginală.

Atat timp cât vedem că în dinamică acele fibrome nu cresc foarte repede nu creează simptome sau complicații pur și simplu doar vin la controle periodice și atâta tot până când urmărim aceste fibrome le urmărim până la momentul instalării menopauzei în momentul în care pacienta cu fibrom a ajuns în menopauză cum spuneați și dumneavoastră, este fericită glumesc, este foarte puțin probabil ca în menopauză un fibrom să mai creze probleme.

Sigur, va fi urmărit în continuare cu ocazia evaluării anuale de rutină pe care oricum orice femeie e bine să o facă dar de regulă dacă a ajuns la menopauză e puțin probabil să mai creeze probleme.

Tratamentul simptomatic

Dacă vorbim despre pacientele cu simptome să zicem ușoare, ușoare moderate de tip menstruații mai abundente, mai lungi eventual sângerări ușoare între menstre durerii acceptabile de cele mai multe ori vorbim despre tratamente simptomatice, că vorbim despre analgezice că vorbim despre tratamente hormonale, orale sau sub formă de sterilet sunt tratamente care încearcă pur și simplu să reducă simptomatologia durerea, sângerarea astfel încât calitatea vieții pacientei să fie una bună și atâta tot altfel în continuare le monitorizăm.

Indicația pentru intervenție chirurgicală

Intervenția chirurgicală rămâne indicată pentru un procent mic dintre paciente și sigur am tot dat exemple practice înainte pentru că multe dintre paciente vin la mine pentru intervenția chirurgicală țintit vin cazuri care au indicație chirurgicală dar asta este practica a mea particulară medicală însă cele mai multe paciente pe care le văd în cabinet nu le propun o operație, din potrivă le propun să revină periodii la controle și atâta tot deci intervenția chirurgicală este indicată în anumite situații.

Acum asigur o să mă întrebați cum decideți ce faceți cu fiecare pacientă. Trebuie să ținem cont de ce vârstă are pacienta dacă are sau nu are nașteri, dacă are niște afecțiuni asociate, dacă are simptomatologie ce, ținem când bineînțeles de dorința pe care o are pacienta deci toți acești factori contează în balanța finală. În momentul în care fibroamele uterine sunt voluminoase, cu complicații au dus la pierderi de sarcini sau împiedică obținerea unei sarcin, e clar că acolo avem de a face cu o recomandare de intervenție chirurgicală.

Tipuri de intervenții chirurgicale

Dacă vorbim despre intervenție chirurgicală vorbim în principiu despre două mari tipuri de operații. Cele conservatoare aș anumita miomectomie este o intervenție care își propune să îndepărteze strict fibromul uterin iar acest tip de operație în primul și primul rând este indicat la o femeie care își dorește o sarcină. Noi încercăm să îndepărtăm fibromul sau fibroamele, să lăsăm în urmă un uter anatomic sănătos care să fie apt să primească și să ducă la termen o sarcină.

Această miomectomie poate fi realizată pe cale histeroscopică, este ceea ce menționam adineauri, acea cale endoscopică, poate fi realizată pe cale laparoscopică sau pe cale abdominală deschisă. Nu este o indicație standard, pur și simplu ne orientăm la fiecare caz în part.

Sunt situații în care însă indicăm celălalt tip de operație, adică histerectomia, adică îndepărtarea parțială sau totală a uterului purtător de fibrom sau fibrome.

Aceste cazuri sunt indicate atunci când pur și simplu tehnic nu poți să mai faci o intervenție conservatoare sau când există o patologie asociată și în special la paciente care în principiu nu-și mai doresc sarcină.

Beneficiile monitorizării fibroamelor

Am înțeles. Deci, vestea bună este că atunci când se descoperă un fibrom care trebuie supravegheat este că pacienta vine mai des la medic și cu ocazia asta poate să depisteze precoce și alte afecțiune ale aparatului genital și de asemenea poate să supravegheze și felul în care evoluează aceste fibrome.

Cât de complicată este operația și cum decurge recuperarea

Cât de complicată e totuși această operație, această intervenție chirurgicală și cât de mult zace pacienta după, cum e recuperarea?

Da, foarte bună întrebarea. Dacă întrebați cât de complicată este operația din unghiul ginecologului, chirurg sau din unghiul pacientei? Păi vă văd cât de odihniți după multe operații de astăzi pe care mi le-ați înșiruit în pauză. Sigur că din unghiul medicului foarte pe scurt sunt intervenții multe dintre ele pentru noi standard, rutină dar sunt și intervenții care câteodată ne solicită.

Din unghiul pacientei sigur că e o discuție largă aici pentru că cât de grea este operația pentru o pacientă, ține în primul rând de pacientă de materialul clientului, cum glumesc eu de multe ori cu pacientele. Cu alte cuvinte, o pacientă care este cu un moral bun setată pe o atitudine pozitivă, optimistă va trece foarte ușor peste o operație în raport cu o pacientă al cărei psihic este mai căzut și atunci noi întotdeauna încercăm să nu fim doar medii sau doar chirurgi, ci încercăm să fim și buni psihologi și cel puțin în echipa mea se întâmplă și eu și medicul care mă ajută în operație și medicul anestezist cu care colaborez Suntem o echipă foarte entuziastă și lucrăm aici la moralul pacientei.

După care contează sigur patologia în sine, pentru că una este să operezi un fibrom de dimensiuni mici una este să operezi un fibrom de dimensiuni mari una este să operezi o pacientă care este normoponderală și alta este să operezi o pacientă cu obezitate, una este să operezi o pacientă tânără sănătoasă și alta este să operezi o pacientă care are multe tare asociate extraginecologice, aficțiuni cardiologice, spre exemplu diabet etc.

Una este să ai o pacientă anemică sau cu anemie severă pe care trebuie mai întâi să o echilibrezi și alta este să operezi o pacientă cu o hemoglobină normală. Toate astea contează și sigur nu în ultimul rând contează și calea de abordare chirurgicală, pentru că vă povesteam din nou de pacienta care pur și simplu mă uitam la dumneaei că nu îi venea să creadă că am operat-o cu zâmbetul pe buze a plecat acasă era vorba de cale endoscopică sigur există calea laparoscopică, la fel tehnică modernă și cu recuperare rapidă în momentul în care e nevoie de o intervenție clasică, în ales cu un anume tip de incizie, s-ar putea ca recuperarea să fie mai greoaie.

Deci după cum vedeți sunt mulți factori care influențează evoluția după operație.

Influența greutății asupra recuperării

Dar apropo de kilogramele în plus sau în minus unde este recuperarea mai ușoară la persoanele care sunt normoponderale, bănuiesc.

Sigur, dacă e să facem un studiu va fi mai ușoară pentru pacientele normoponderale, dar cum spuneam sunt mulți factori care contează nu doar asta.

Iar un psihic bun este extrem de important credeți-mă, sigur.

Și dacă nu îl avem de acasă se lucrează încercăm ca noi să-l creștem.

Restricțiile după operația pentru fibrom uterin

Da, vorbind despre recuperare după această operație care sunt restricțiile pe termen mai lung? Există?

Da, sigur. Acum orice intervenție chirurgicală are niște restricții legate strict de intervenția chirurgicală, nu neapărat de fibromul uterin.

Pentru că în special dacă vorbim despre o chirurgie abdominală deschisă pacienta va avea în primul rând restricții de efort fizic. Cu alte cuvinte destul de repede pacienta se întoarce la activitățile de zi cu zi, dar dacă își dorește să facă eforturi fizice mari, își dorește să meargă la sală, să facă abdomene, eu știu ce exerciții complicate, în primele trei luni nu are voie. Adică recuperarea peretelei abdominale ca și cum n-am fi făcut o operație, în general durează cam trei luni.

Deci restricția de efort fizic este destul de comună. De asemenea, restricția de contact sexual care în funcție de tipul de operație poate să varieze, eu știu, de la două săptămâni până la o lună jumătate, două luni.

De asemenea, dacă vorbim despre operația conservatoare, miomectomia și pacienta își dorește o sarcină, nu are voie să rămână gravidă mai devreme de trei luni de la momentul operației, sau uneori șase luni.

Depinde de tipul de operație, de cât de multe fibrome am îndepărtat, de cât de mari au fost și cât de amplă a fost intervenția la nivelul uterului. Acestea sunt câteva dintre restricțiile postoperatorii.

Reapariția fibromului după intervenție

Ne întreabă dacă am fost, dacă sunt operată de un uter fibromatos, e posibil să reapară un alt posibil fibrom în timp?

Depinde ce operație a realizat doamna, pentru că dacă a avut un uter polifibromatos, asta înseamnă prezența mai multor fibrome. Dacă doamna a suferit o intervenție chirurgicală... Curetaj biopsic ne scrie.

Curetaj biopsic. Bun. Aici deja este un alt detaliu.

Curetajul uterin biopsic este o manevră care n-are nicio legătură cu fibromul uterin. Este o manevră pe care noi o indicăm. Personal indic mai degrabă histeroscopia decât curetajul biopsic, dar asta e alta discuție.

Deci este o manevră care caută să investigeze suplimentar pacienta care are sângerărea normale. Pentru că spuneam că fibromele uterine se asociează frecvent cu sângerărea normală, adică menstre abundente, menstre mai lungi sau sângerări între menstre. Însă știți care este întrebarea? O pacientă care are fibrom și sângerează.

Sângerează din cauza fibromului? Ar putea să aibă și un adenocarcinom de endometru? Adică o boală mult mai gravă decât fibromul? Știți câte paciente am operat la modul acesta? Domnul doctor, vin, îmi amintesc mereu și-o dau mereu exemplu pacientelor mele în cabinet, o doamnă de la Piatra Neamț. Domnul doctor, am fibrome, sângerez, știu că trebuie să mă operez, că mi-a spus ginecologul meu și vin la dumneavoastră am o recomandare să mă operați. Și am spus vă operez cu mare plăcere, dar fără biopsie de endometru nu vă operez.

Am făcut biopsia de endometru, acest curetaj despre care vorbim, și doamna avea adenocarcinom de endometru. În primul rând, sângerea din cauza asta și m-a obținut din cauza fibromului. Și era foarte important să știu că operez adenocarcinom plus fibrome și nu doar fibrome, pentru că intervenția chirurgicală e cu totul alta și stadializarea preterapeutică e cu totul alta.

Deci, doamna nu a suferit o operație de fibrome, să ne înțelegem. A făcut un curetaj biopsic foarte corect indicat de către colegul medic, care a vrut să vadă dacă sângerările sunt strict generate de fibrom sau dacă nu, cumva este o altă patologie asociată, care de multe ori în cabinet este inaparentă.

Legat de, ca să duc eu mai departe întrebarea doamnei, dacă doamna care are mai multe fibrome, că înțeleg că nu s-a operat, a făcut deocamdată un curetaj biopsic, dacă doamna s-ar opera și medicul i-ar îndepărta toate fibromele, deci la finalul intervenției chirurgicale rămâne un uter anatomic sănătos, până la momentul menopauzei teoretic pot să apară și alte fibrome.

Faptul că mi-am îndepărtat sau nu un fibrom, nu înseamnă, nu influențează cu nimic apariția unor posibile alte fibrome.

Necesitatea supravegherii

Deci supravegherea trebuie să rămână? Sigur că da, bineînțeles. Iar dacă avem o indicație chirurgicală certă, apăi nu trebuie să stăm să ne codim dacă operăm sau nu, că poate mai apare vreun fibrom, trebuie să rezolvăm problema acum.

Știți cum e cu vrăbiuța din mână și aia de pe gard? Ceea din mână e în mână. Corect.

Frecvența controalelor periodice

Dacă tot vorbim despre acest comportament responsabil al unei femei, de a merge periodic, periodic însemnând la ce frecvență? Un an? De zile?

Noi spunem că o pacientă pe care n-o supără absolut nici, e bine să vină o dată pe an.

Este un interval optim. Nici să nu mergem toată ziua la medic, de regulă nu ne place să mergem la medic, dar nici să nu ne ducem prea târziu. Alfel nu e stabilit undeva, nu e bătut în cuie, trebuie să mă duc o dată pe an.

Să știți că sunt paciente care vin mai des. Eu le spun, doamnă, ne vedem la anul. Nu, domnul doctor, peste șase luni sunt aici.

Noi ne bucurăm dacă pacientele vin și mai des, dar suntem mulțumiți dacă vin o dată pe an.

Investigațiile anuale recomandate femeilor

Așadar, un comportament responsabil înseamnă să știe femeia respectivă ce investigații trebuie să facă o dată pe an și pentru că suntem în această lună, aș vrea să vă rog să spuneți-mi o dată răspicat telespectatoarelor care ne urmăresc, care sunt investigațiile pe care o femeie ar trebui să le facă periodic și cu ce frecvență.

Sigur, eu am să vorbesc stric din unghiul meu al ginecologului și al senologului, pentru că altfel sunt și alte investigații, dar orice femeie, indiferent de vârsta, ar trebui să gândească obligatoriu că an de an ar fi bine să-și facă o evaluare a sânilor, că până la urmă dacă ne gândim unde se localizează cel mai frecvent o afecțiune oncologică la femeie, știți prea bine, sunt sânii și locul 2 este aparatul genital. Și atunci ar fi bine ca an de an să-și facă o evaluare a sânilor, asta înseamnă un consult clinic al sânilor dublat de o ecografie de sân, iar după vârsta de 40 de ani să adăugăm o mamografie, iar din punct de vedere ginecologic ar fi bine ca an de an să se facă un consult însoțit de papa Nicolau și respectiv ecografie de regulă transvaginală, iar aceasta este triada standard pentru că mai sunt și alte investigații.

Acum, eu știu din practica medicală că se întâmplă așa, pacienta merge la ginecologie într-un loc, la o evaluare de sâni în alt loc, de multe ori pacientele au niște dubii, unde ar trebui să merg pentru evaluarea sânilor și știu asta, eu încerc să-i explic în cabinet lucrurile astea, cel puțin eu și echipa cu care eu lucrez ne ocupăm nu doar de ginecologie, ci și de senologie, astfel încât pacienta ergonomic, pentru că între noi fie vorba nu prea avem timp, suntem cu toții pe fugă, într-o singură vizită la ginecolog poate să-și realizez o evaluare a sânilor și respectiv o evaluare ginecologică corectă.

Asta e foarte bine că ați menționat pentru că de cele mai multe ori un cancer de sân, de exemplu, apare și apare într-un stadiu 3 poate chiar 4, pentru că nu mergem la medic atunci când trebuie.