Despre mamografie

Rata de incidență a cancerului de sân depășește cu mult rata celorlalte tipuri de cancer.

Atât în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare, cancerul la sân este principala cauză de deces la femei.

Organizația Mundială a Sănătății recomandă un screening de cancer mamar prin mamografie organizat pe populația femeină cu vârsta între 50 și 69 de ani pentru că s-a demonstrat că în acest interval de vârstă incidența este cea mai mare.

VIDEO - emisiunea completă

România se află pe ultimul loc în ceea ce privește screening-ul cancerului mamar.

Rata de incidență a cancerului de sân depășește cu mult rata celorlalte tipuri de cancer. Atât în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare, cancerul la sân este principal a cauză de deces la femei. Organizația Mundială a Sănătății recomandă un screening de cancer mamar prin mamografie organizat pe populația femeină cu vârsta între 50 și 69 de ani pentru că s-a demonstrat că în acest interval de vârstă incidența este cea mai mare.

Cu toate acestea, vârsta de apariție a cancerului mamar este în continuă scădere și atunci majoritatea statelor au decis utilizarea mamografiei ca metoda de screening pentru cancerul mamar începând cu vârsta de 40 de ani. În România, ponderea femeilor depisate cu cancer la sân a înregistrat cel mai mic procent în Uniunea Europeană. Una din explicații este că în țara noastră procentul efectuării examenului mamografic a fost foarte redus, aproximativ 6%.

Cum a evoluat tehnologia mamografică în ultimii 10-15 ani? Care sunt diferențele fundamentale între mamografia 2D, 3D și mamografia cu contrast? Este iradirea periculoasă? Cât de sigură este investigația? La ce vârstă ar trebui o femeie să înceapă să facă mamografii? Cum se face diferența imagistică între o formație benignă și una cu potențial malign? Ce semnale de alarmă urmărește un radiolog cu experiență? La aceste întrebări ne va răspunde astăzi Dr. Narcis Mașala, medic primar Radiologie Imagistică Medicală, doctor în medicină. Vă salut și mă bucur tare mult că suntem împreună astăzi aici. Vă salut și eu și vă mulțumesc pentru invitație.

Este aparent o emisiune pentru femei, deoarece ne dorim ca și domnii să o urmărească, pentru că de foarte multe ori partenerii ne pot trage util de mânecă și atunci sperăm că este o emisiune cu interes general. Sperăm ca doamnele cu precădere să-și deschidă mintea, dar și urechile să înțeleagă mesajul de astăzi, pentru că este important pentru fiecare dintre noi. Înainte de a intra în pâinea subiectului, dorim să vă cunoaștem puțin mai bine și

Aș vrea să vă întreb de ce radiologie?

Mulțumesc pentru întrebare.

Este foarte rar ca un radiolog să apară în emisie. Nu face parte din prima linie a medicilor. El este undeva în spate, interpretează imagini și propune diagnostice.

De ce eu sunt radiolog? Pentru că am avut noroc, fiindcă eu am deja 25 de ani de radiologie și atunci când am ales-o, m-au învățat cei care erau mai deștepți ca mine și mai mari, care realizau că această specialitate este pe un val foarte mare. Eu nu-l vedeam prea bine, pentru că la vremea respectivă eram prea scund în opțiuni și e adevărat, am avut noroc. Această specialitate chiar s-a dezvoltat foarte mult în toată lumea, inclusiv la noi.

Și aportul diagnostic este masiv din partea radiologiei, așa că eu îi sunt recunoscător acestei specialități și colegilor mei mai mari. Și cu siguranță și pacienții vă sunt recunoscători,

Aș vrea să vă întreb care sunt cele mai mari satisfacții pe care le aveți ca radiolog.

Satisfacțiile sunt ca în orice meserie, atunci când faci ce știi să faci și îți iese. Feedback-ul nu este chiar așa de frecvent, nici din partea pacienților și nici din partea colegilor medici care primesc sugestiile mele, dar atunci când vine este extraordinar. Mă simt util și mă îndeamnă să fac mai bine.

Eu vreau să vă spun că sunt foarte recunoscători că sunteți împreună cu noi astăzi și mă bucur tare mult că ne-ați făcut atât loc în agenda, cât și aveți și această dorință de a ne informa corect și complet și abia aștept să ascultăm informațiile. O ultimă întrebare și trecem la subiect

Care sunt abilitățile pe care a trebuit să vi le dezvoltați în acești 25 de ani de carieră pentru a fi un radiolog bun?

Nu știu dacă am ajuns la performanța să răspund la întrebarea asta, dar știu că e nevoie de multă răbdare, să îți înțelegi locul, să nu îți depăsești niciodată competențele și să încerci de acolo din umbră să legi cât mai multe prietenii cu medicii curanți care să te cunoască și să știe ce anume poate fi util din ceea ce știi tu să faci.

Pentru că nu e foarte clar întotdeauna și o să vedem în discuția de azi. V-am ascultat pe hol înainte de a intra în platou că într-adevăr oamenii nu prea știu ce face un radiolog și erați cumva sceptici dacă vor veni sau nu vor veni întrebări astăzi. Vă asigur că vor veni întrebări, pentru că cei de acasă știu că ne urmăresc și ei încep să ne scrie deja când aud subiectul, deja sunt interesați și curioși și fiecare dintre noi avem o experiență personală și ne dorim lămuri și clarificări.

Evoluția radiologiei în ultimele decenii

Mamografia a apărut greu pentru că a fost târziu crezută ca metodă valoroasă. Asta însemnând acum vreo 80-90 de ani. Au fost câțiva radiologi inimoși care au încercat să scoată detalii sofisticate din această metodă, pentru că radiologia standard exista. Vedeai oase fracturate, vedeai bariu cum se scurge prin intestine, dar mamografia a părut mai târziu un pic. Este o radiografie de foarte înaltă finețe, ca să zic.

Precizia tehnică a mamografiei

Este cea mai complicată metodă radiografică din punct de vedere tehnic. E foarte ușor să o faci prost, așa încât e nevoie de multă delicatețe. S-a rafinat cu tehnica pe care o știm de la o imagine clasică, așa cum era fotografia, s-a ajuns la cea digitală și aceea se numește tot radiografie.

De la imagine 2D la imagistica secțională

În cazul sânului este mamografia. După care, fiindcă era vorba doar de o imagine în două dimensiuni, înălțime și lățime, atât e un film. Pe lateral e milimetrică.

Clar, toate structurile erau sumate și asta era o mare problemă. Și în medicină, în radiologie, nu numai la mamografie, a apărut provocarea cum reușim să vedem structurile separate. Așa a apărut imagistica secțională și știe toată lumea despre CT-RMN.

Tomosinteza – un plus de diagnostic formidabil

Toate imaginele alea sunt feliile unui volum. Și nu mai poți să greșești care-i în față, care-i în spate, care se suprapune, se ating, pentru că poți să vezi separat în felii și asta îți dă un plus de diagnostic formidabil. Așa ceva s-a întâmplat și la mamografie și a apărut mamografia cu tomosinteză, care nu este doar o fiță.

Asta nu e o chestie în care să zici am făcut și de asta. Nu. Este foarte simplu să înțelegem că dau frecvent exemplul ăsta, dacă vrei să numeri fructele de pădure dintr-un jeleu, atunci e mult mai ușor să-l tai în felii și să le numeri și să știi exact câte sunt, decât să te uiți prin transparență la toată dată.

De unde mai pui că le vezi pe fiecare în parte, îi vezi conturul fiecăreia și poate într-o anumită parte care se ascundea, poate acolo e un cancer. Pentru că dintr-o dată am uitat de fructele de pădure și vorbim de leziunile din sân. Și vezi niște detalii pe care altfel nu le-ai vedea.

Tomosinteza ar trebui să devină o rutină

Așa încât tomosinteza astăzi ar trebui să fie o chestie de rutină. Să nu se supere nimeni: uite, mi-a cerut și tomosinteza ca să-mi ia banii. Nu de asta.

Mamografia cu contrast – utilizare și limite

Iar ce ați spus de contrast, la mamografie e mai puțin folosită această tehnică în care injectezi într-o venă superficială o substanță specială, nu trebuie să intrăm în amănunte, se plimbă prin tot corpul și prin sâni și tot cu o tehnică specială de achiziție observi cum se încarcă cu acel contrast țesutul mamar și o leziune. Dacă se încarcă diferit, apar criterii de diferențiere și afli amănunte. Nu este la fel de folosită această tehnică cu contrast la mamografie pe cât este la computer-tomografie sau la rezonanță magnetică.

Concurența între mamografia cu contrast și RMN

Poate fi considerat un standard, dar este mai rar folosită. Și, într-adevăr, există o concurență, să-i zicem așa, între contrastul de la mamografie și regina care se ocupă de contrast la sân care se numește rezonanță magnetică. Acolo există posibilitatea să faci o mulțime de grafice și niște aprecieri mult mai detaliate.

Mamografia, ecografia și RMN-ul – surori complementare

Am situat-o între surori. Mai este și ecografia, o să zicem și despre ea. Și ecografia și mamografia.

Toate trei. Sunteți un vorbitor extraordinar și mă bucur tare mult că vă putem urmări foarte ușor astăzi. Ne-ați spus că mamografia se poate face foarte ușor prost.

Ce înseamnă mamografie făcută bine?

Sânul este un organ elastic. Este foarte variabil de la o femeie la alta. Așa încât va trebui să adaptezi poziționarea lui.

Poziționarea corectă a sânului – un pas esențial

Va trebui să-l cuprinzi în întregime. Și asta se poate doar dacă respecți cu foarte mare atenție standardele tehnice. Există riscul să nu cuprinzi în întregime sânul, să omiți porțiuni care de fapt să fie bolnave.

Riscul de a rata diagnosticul

Și atunci ratezi diagnosticul. Există situații în care nu reușești să faci o compresie corectă a sânului și atunci imaginea e de proastă calitate. Sau din contră, comprimi fără să o întrebi pe pacient dacă o doare.

Impactul greșelilor asupra pacientelor

Și atunci se refuză investigația și să nu mai vină niciodată. Deja toate astea trec la greșeli mari. Nu doar că a fost o mică scăpare.

Percepția publică și renunțarea la mamografie

Toate poveștile astea se duc mai departe în piață și lumea renunță la metodă. Este foarte simplu să facem ecografie de sân și foarte multe femei fac o ecografie a sânului în momentul în care mi-au luat un consult ginecologic.

Ecografie vs mamografie

Sunt metode complementare și pentru un prim motiv vom vorbi despre ecografie și anume vârsta la care să începi să faci un control.
Sau mai bine zis, de bun simț cu ce începi. Și atunci apare această condiție. Ce vârstă are pacienta? Dacă e vorba de o adolescentă, dacă e vorba de 20 de ani, de 30 de ani, de bun simț începi cu ecografia.

De ce se începe cu ecografia la paciente tinere

Din două motive foarte importante. Primul, cu cât persoana e mai tânără, cu atât țesutul mamar, țesutul fibroglandular, adică acela care trebuie să facă lapte atunci când trebuie să facă lapte, cu cât este mai dens, cu atât probabilitatea să vezi anomalii la mamografie e mai mică. Iar la ecografie se compensează exact această problemă.

Rolul vârstei în alegerea metodei de screening

Prin urmare, cu cât e mai tânără pacienta, cu atât este de bun simț să începi cu ecografia. Statistic, de la 40 de ani, le recomand să facă întâi mamografie. Dar nu pentru că fix de la 40 de ani începe să fie evident sânul.

Nici la 40 nu este evident. Poate fi la fel de dens ca la 25. Și atunci mamografia se rateze leziuni.

Metode complementare, nu exclusive

Dar exact în situația asta, când sânul e foarte dens, ecografia vine și completează. Nici ea absolut. Nici una nu este absolut.

Rolul deciziei medicale personalizate

Dar pentru că fiecare aduce câte o idee, câte un detaliu, atunci merită să îl lași pe doctor să hotărască care prima și când se oprește. Le face pe toate trei până la urmă.

Lasă-l pe el să judece. Pentru că, de fapt, explicațiile sunt destul de complicate. Nu e așa simplu.

Mamografia – metoda acceptată ca screening pentru cancerul de sân

Pentru că ea e în stare să depisteze acea formă de cancer pe care celelalte două metode nu vor face niciodată. Este vorba despre acea manifestare cu microcalcificări, iar acelea să fie polimorfe și în focar. Adică, dacă te uiți cu lupa, ai vedea niște puncte albe care, de fapt, sunt dreptunghiuri, triunghiuri, ca geamurile, ca geamul care s-a spart, ca cioburile care s-au spart într-un loc, adunate.

Microcalcificările – vizibile doar la mamografie

Și această formă e posibil să nu aibă nici o expresie nici la palpare, nici la ecografie, nici la rezonanță magnetică și să fie cancer. Și se ajunge la o treime din cancerele de sân, care să fie așa, cu alte cuvinte, ai făcut eco, ai făcut RMN, ai făcut palparea și, cu toate astea, medicul tău nu are dreptul să-ți spună că sigur n-ai nimic până nu ți-a făcut și mamografia. Desigur, aceste microcalcificări le vedem indiferent cât de dens este sânul, pentru că acele micropietricele, să le zicem, au numărul atomic foarte mare și se vor vedea chiar și într-un sân foarte dens.

Vârsta recomandată pentru mamografie

Nu vom începe mai devreme de 40 de ani cu această mamografie, pentru că statistic nu este cazul. Dar asta nu înseamnă că o evităm, că o refuzăm. Dacă medicul tău, la 20 de ani câți ai, ți-a descoperit un nodul în sân, la eco, îl palpează, i se pare că e suspect și îți recomandă mamografie, o faci.

Mamografia este o metodă diagnostică, nu trebuie refuzată

Așa cum te duci cu pneumonie și nu te întreabă ce vârstă ai – un an, îți mai faci radiografie, să vedem pneumonia sau așteptăm întâi să faci 80 de ani, că asta nu mai contează. Se face. Astea sunt metode diagnostice.

Mamografia și siguranța dozei de radiații

Specialitatea mea se numește radiodiagnostic, cel puțin așa cum am primit-o eu acum 25 de ani. Și folosește doze de raze mici, doar diagnostice, cât să rămână o umbră pe care s-o poți citi. Nu se compară cu agresivitatea razelor de la radioterapie, în care vrei să distrugi celule, să le oprești din diviziune.

Noi nu facem așa ceva. Noi folosim raze blânde. Nu trebuie să fie lumea speriată, pentru că nu are de ce.

Este iradierea periculoasă? Cât de sigură este investigația?

În cazul nostru cu mamografia, pe lângă faptul că nu ar avea sens să o faci mai des de un an, doza de iradiere este atât de mică, încât nici n-ar conta să zicem că ai face-o și mai des de atât.

Doza de radiații la mamografie – comparație cu expunerea naturală

Ca să înțeleagă lumea ce înseamnă o astfel de iradiere, în cadrul unui examen mamografic, doza pe care ai încasat-o este echivalentă cu doza pe care o luăm trăind două săptămâni pe planeta asta. Inclusiv acum în studio, inclusiv ascunși până nu știu ce buncăr, noi primim raze din toate sursele, inclusiv cele cosmice, așa încât adunate în două săptămâni facem cât la o mamografie. Dacă asta înseamnă mult, pe asta chiar înseamnă că sunt 24 de etape de câte două săptămâni pe an.

Mamografia este o expunere minimă, dar cu beneficii mari

Deci 24 de mamografii pe an facem oricum. Și copii, și mamele însărcinate, și toată lumea. Așa că această mamografie ar fi a 25-a.

RMN-ul de sân

Da, este o investigație sofisticată, este, dacă ar fi să comparăm mamografia cu alte radiografii, v-am spus că tehnic e dificilă, remeneul de sân este, de asemenea, dintre cele mai dificile dintre examinările de rezonanță magnetică.

Contrastul în rezonanța magnetică mamară

Deja am vorbit despre contrastul pe care l-ai putea primi la mamografie, există și la ecografie contrast, dar la RMN, în mod special pentru sân, se folosește acest contrast. De fiecare dată e altă substanță pentru fiecare metodă în parte, ce poți să afli, ce v-am spus și anume, cum anume este vascularizat țesutul care te preocupă. Dacă ai observat ceva suspect, când ai dat drumul la substanța aia de contrast prin organism și respecți niște timpi de circulație și faci achiziții repetate ca să înțelegi cum s-a plimbat contrastul ăla pe acolo și când a plecat mai devreme din locul ăla sau din altă parte, se fac pe urmă o grămadă de grafice și înțelegi particularitățile.

Când este indicat RMN-ul de sân?

Deci pentru asta ar trebui să ajungi deja la o concluzie și anume, cu celelalte metode, suntem în fața unei leziuni care foarte probabil are vascularizație. Este cărnoasă. Și atunci vrei să afli de la rezonanță magnetică cum se comportă acea vascularizație.

De ce RMN-ul detectează atât de bine cancerul

Pentru că în cancer, asta explică și de ce slăbim. Dacă faci cancer, este atât de gurmandă acea tumoră încât slăbești. Pentru că îți ia toată vlaga.

Tot ce ai avut mai bun în sânge consumă tumora aia. Și atunci vă imaginați că vom avea la rezonanță magnetică o dinamică foarte rapidă a acelui contrast în tumora malignă. Și sensibilitatea și specificitatea metodei va fi foarte mare.

Întrebări de la telespectatori

Mesaj 1 – Rodica, 45 de ani: Microcalcificări în urma mamografiei

Întrebare:
Mă numesc Rodica, am 45 de ani și am făcut o mamografie care a arătat microcalcificări. Ce înseamnă asta? Înseamnă neapărat cancer?

Răspuns:
Nu, nu înseamnă neapărat cancer.
Aceste microcalcificări trebuie să aibă un anume pattern, să aibă anumite forme și o anumită poziționare. Când sunt focalizate, sunt împreună și când sunt de diferite forme, atunci devine suspectă acea imagine. Dacă sunt doar rotunde, punctiforme și împrăștiate și mai ales când sunt în ambii sâni, nu înseamnă nimic.
Dar cu siguranță ați primit o notă la sfârșitul acelui raport prin care au fost descrise și explicate în amănunt și concluzia la sfârșit ar trebui să fie foarte clară. Ce cifră ați primit ca să pot să vă răspund în funcție de ce v-a scris medicul dumneavoastră?

Mesaj 2 – Maria, 39 de ani: Cancer la sân în familie

Întrebare:
Bună ziua, mă numesc Maria, am 39 de ani și mama mea a avut cancer la sân. Medicul mi-a sugerat să încep mamografiile mai devreme. Este corect? Care este vârsta potrivită în acest caz?

Răspuns:
Am spus că statistic, în țările care se preocupă de populația lor feminină, se începe mamografia de la 40 de ani, o dată pe an.
În cazul în care există rudă de gradul 1 care a avut cancer mai devreme de 50 de ani – mama, să zicem – atunci la cât a avut? La 46. Scazi 10 ani din vârsta diagnosticului: 36. De la 36 de ani începi și faci o mamografie pe an.
Tu, sora mamei sau fiica, da? Și atunci se nuanțează. De unde vorbeam adineauri că la 40 de ani te duci și faci prima mamografie, dacă mama a făcut la 40 de ani cancer de sân, tu începi de la 30.

Mesaj 3 – Irina: Alăptează și simte o zonă dură în sân

Întrebare:
Bun găsit! Mă numesc Irina și tocmai am născut. Alăptez și simt o zonă mai dură în sânul stâng. Pot face mamografie în perioada asta sau trebuie să aștept?

Răspuns:
Sigur că se poate face. Nu o să sufere cu nimic sânul pentru faptul că are lapte în momentul respectiv.
Mai complicat este pentru femeile însărcinate. Ele nu vor putea face mamografie decât în condiții excepționale și nu vor face nicio altă radiografie pentru că fătul nu trebuie să fie expus niciodată la raze pe care le putem evita.
Dar referitor la doamna, mamografia nu e nicio problemă pentru sânul în timpul lactației, doar că de primă intenție va fi cu certitudine ecografia, pentru că dacă tocmai am spus cât de dens este sânul la o femeie tânără, hai să ne imaginăm cât de dens este unul care are și lapte.

Se întâmplă frecvent ca în timpul alăptării să apară formațiuni?

Răspuns:
Da, există acumulările – galactocele le spunem – sunt echivalentul chisturilor simple pe care le avem aproape… mă rog, femeile le au aproape toate la ecografie. Că sunt mici sau mai mari, nu contează. Când vi se spune „chist simplu”, liniștiți-vă.
Imaginați-vă că în loc să fie un ser transparent, ar putea să fie lapte – și atunci este galactocel.
Îl simți, e nou, a apărut… oricum totul e nou când ești mamă de curând și te îngrijorezi. Ajungi la ecografie și afli că este, de fapt, o leziune mică.
Din păcate, așa ceva nu trebuie trecut cu vederea. Și după ce am spus eu, să înțeleagă toată lumea: deci e un galactocel și nu mă interesează? Nu.
Când apare ceva nou, mergi la medic și lasă-l pe el să-ți spună că nu e nicio problemă, du-te acasă și alăptează în continuare.

Mesaj 4 – Flori: Chist mamar vechi, recomandare de mamografie

Întrebare:
Bună ziua, mă numesc Florii. Am fost diagnosticată cu un chist mamar în urmă cu patru ani, dar nu a pus probleme. Anul acesta la control, medicul mi-a recomandat și mamografie, nu doar ecografie, deși chistul pare neschimbat. Ce determină această schimbare de abordare? Poate un chist benign să devină periculos în timp?

Răspuns:
E foarte bună întrebarea, pentru că este foarte frecventă această situație.
În primul rând, după patru ani de zile, n-ar trebui să aveți nicio reținere în legătură cu ce a vrut medicul dumneavoastră să spună. Eu vă recomand să-i cunoașteți îndeaproape pe medicii dumneavoastră, așa încât să nu-i bănuiți niciodată și să aveți curajul să-i întrebați chiar pe ei.

Când e vorba de un chist simplu, aceea este o anomalie absolut banală. Mai ales când scrie „chist simplu”, nu vă mai bateți capul. Nici nu contează că are 10 mm sau 40 mm. Nu contează. E tipic benignă și asta ați aflat-o în decurs de patru ani în care nu s-a întâmplat nimic.
Un cancer nu stă pe loc patru ani. Așa că e benignă.

Iar faptul că v-a cerut și mamografie, poate pentru că n-ați făcut până acum mamografie. Și în afară de acel chist, poate găsim altceva ce la ecografie n-ar putea fi vizibil. Așa că vă vrea binele.

Mesaj 5 – Soră cu cancer la sân la 44 de ani

Întrebare:
Bună ziua! Am o soră care la 44 de ani i s-a descoperit cancer la sân. Să înțeleg că îmi este recomandat să fac ecografie și mamografie cu 10 ani mai devreme de diagnosticarea ei?

Răspuns:
Da. Contează evident ce vârstă are doamna. N-a precizat.
Da, știu, dar o să înțeleagă ce spunem.

Dacă diagnosticul de cancer la soră a fost la 44 de ani, așa cum am zis și mai devreme, încep screening-ul cancerului de sân prin mamografie la 34 de ani, cu 10 ani mai devreme.
Acum calculul cu vârsta îl face chiar dumnea ei.

Disconfortul la mamografie

Ne-ați precizat disconfortul pe care îl simte pacienta și acest disconfort este mai crescut atunci când mamografia este făcută prost.
Aș vrea să vă întreb cât disconfort se întâmplă într-o mamografie care se întâmplă corect.

Importanța confortului pacientei în timpul mamografiei

A fost una dintre preocupările mele și am promovat-o cât de mult am putut unde și lucrez la Royal și am încercat să-i învăț și pe alții mai mici decât mine cât de importantă este această satisfacție a pacientei că pleacă fără amintiri dureroase.

Rolul compresiei și comunicarea cu pacienta

Sânul trebuie să fie aplatizat ca structurile să fie etalate și nemișcate. E ca la poză. Când îți zice: „nu mișcați”.
Dar nu trebuie să doară. Facem această compresie întrebând pacienta. Îi spui:

O să comprim progresiv. Dacă doare, îmi spuneți stop.
Iar ea știe la ce să se aștepte și suportă mult mai mult decât dacă nu i-ai fi spus.

Compresia „de bun simț” și impactul asupra experienței

Și nici nu e nevoie să suporte foarte mult. De obicei te oprești dinainte ca ea să spună stop. Pentru că această compresie, de fapt, este de bun simț.
Dar bun simț înseamnă că trebuie să-ți pese. Și atunci când îți zice „stop”, te-ai oprit din compresie și faci expunerea în această poziție. Iar ea înseamnă că a tolerat această investigație și când se duce la petrecere cu celelalte prietene ale ei, povestește că se poate și fără să doară.

Evitarea experiențelor negative

Și nu știu cât de convingătoare va fi față de una care se plânge: „Pe mine m-a durut de m-a nenorocit.” Iar așa ceva trebuie evitat.

Concluzie: fără durere suplimentară, fără stres inutil

Cumva trebuie să ajungă în preocuparea noastră a celor care facem mamografie, să plece liniștite. Nimeni nu are nevoie de durere suplimentară, suficient stresul pe care îl ai când te duci la investigație.
Mai ales că este o investigație pe care trebuie să o repetăm anual după 40 de ani.

Cât durează o mamografie?

Mai mult durează înregistrarea și discuția decât examinarea efectivă. Dacă ar fi să vorbim doar de o expunere standard, nu cu tomosinteză, ar dura sub o secundă fiecare expunere. Cu tomosinteză se mai adaugă câteva secunde.

Mai mult durează poziționarea. E ca la fotograf. Clicul ăla e mic, greu, până l-așez și dai cu pudră și tot ce trebuie.

Ce se întâmplă dacă mamografia arată o anomalie?

Dacă ești primul care observă această anomalie, o notezi, o descrii în amănunt, prin metoda ta, după care o încadrezi. Și acum aș vrea să spun ceva – este un cod prin care la sfârșit dai o notă. Oricine începe într-o specialitate străină de a ta să vorbească, te cam copleșește. Și așa nu prea știi ce a vrut să zic.

Scorul BI-RADS – un limbaj universal

În schimb, la sfârșit, dacă îi dai o notă, cred că toată lumea înțelege ce e cu nota aia. Am trăit toți prin școală, știm. Ai luat o notă, nici nu contează ce ai scris, cum ai scris, ne-am făcut o impresie.
La fel e și aici. Și asta e foarte util. Pentru că devine un limbaj universal.
Nu mai contează în ce țară ajunge raportul tău, la ce fel de specialist ajunge raportul tău. Va vedea acea cifră și va înțelege, de fapt, cam unde bați.

Radiologia oferă informație indirectă, nu un diagnostic final

Acum aș vrea să definesc teritoriul pe care există radiologia, de fapt.
Toată. Și mamografiile, și CT, și RMN, și tot ce înseamnă radiologie. Este un teritoriu în care nu ai dreptul să ai certitudini.

Pentru că imaginile pe care le obținem noi sunt surse de informație indirectă. Nu este ca palparea, nu e precum gustul, mirosul, văzul direct. Una este să scoți tumora pe farfurie și să o vezi, și alta este să o traverseze niște raze, și umbra, să o iei tu și să o interpretezi.

Diagnosticul cert aparține anatomopatologiei

Prin urmare, noi nu punem diagnostic definitiv. Noi nu suntem în acel teritoriu. Țara unde se pune diagnosticul definitiv se numește anatomopatologie.
Singurul Dumnezeu din medicină se numește anatomopatolog.

Ce facem dacă mamografia arată o leziune benignă?

Noi facem următorul lucru. Vedem că femeia este sănătoasă, nu are nimic pe mamografie, și îi spunem: felicitări, peste un an vii la control.

Dar referitor la întrebarea dumneavoastră, ce facem când vedem o leziune?
Dacă leziunea știm că este cel mai probabil benignă, sau tipic benignă – cum este ce am zis acum, niște calcificări banale, rotunde și împrăștiate – tot așa: pleacă acasă liniștită și vine peste un an la control.

Ce facem dacă leziunea e suspectă?

Dar dacă nu este așa, dacă leziunea aia în loc să fie net conturată este împrăștiată, cu niște țepi, adică îți dai seama că nu respectă țesuturile din jur, are tendința să infiltreze – deja alea sunt semne că ar putea fi cancer.
Atenție! Ar putea fi.

Granița dintre radiologie și anatomopatologie

Acest „aspect sugestiv pentru” este granița dintre noi și anatomopatologie.
Dacă până acum n-avea nimic și îi spuneam „du-te acasă, vino peste un an”, când e așa, nu mai pleacă acasă.
Din cauza noastră, sau datorită nouă, femeia rămâne pentru investigații suplimentare.

Următorul pas: puncția-biopsie

Asta înseamnă să o convingem să cedeze o părticică din țesutul ăla – și asta se numește puncție biopsie – și să i-o dăm anatomopatologului.
O pune la microscop și, în sfârșit, spune ce e.
Evident că ne dorim să fie benignă, adică să nu fie cancer.

Dacă este cancer, vestea bună: se poate vindeca

Când este cancer, are șansa să se vindece. Și acum voi spune altceva, și anume: sânul, când face cancer…
Tumora aia evoluează de obicei lent. Cancerul de sân este de cele mai multe ori vindecabil.
Nu este atât de agresiv precum cancerul de pancreas sau de tiroidă sau sunt atât de multe alte cancere mult mai agresive – de pulmonar, nu mai zic.

Rolul mamografiei: să descoperim devreme

La sân este mai blând.
Când întâlnești o astfel de situație, cel mai probabil femeia se va vindeca, dacă e într-un stadiu incipient.
Și abia ăsta este rolul nostru: să le descoperim devreme.

Care este cea mai ciudată explicație anti-mamografie și cum o demontăm?

Știu că sunteți foarte conectat cu ce se discută în mediul online și știți foarte bine care sunt motivele pentru care femeile refuză mamografia sau amână acest moment.
Vreau să vă întreb care este cea mai ciudată sau cea mai nefondată explicație anti-mamografie pe care ați auzit-o până acum și cum o demontați.

Confuzie, dezinformare și frică

În primul rând, este foarte greu pentru mine să răspund la această întrebare, dar o să-mi dau silința, pentru că există în mediul online așa o harababură și așa un dispreț față de informația corectă pe care noi am parcurs-o în manuale și am dat examene – altfel n-am fi reușit niciodată să fim în sprijinul dumneavoastră.

Mitul periculos: „Mamografia stoarce tumora și o împrăștie în corp”

Cea mai bizară ar fi că ajungi la mamografie, îți comprimă sânul, îți stoarce tumora și îți împrăștie în tot corpul.
Înainte, cea mai bizară era că faci biopsie și înțeapă tumora și se împărăștie.

Indiferent cum ar fi, este fals. Nu este așa.

Biopsia nu răspândește cancerul

Aș vrea mai degrabă să vorbesc despre biopsie, pentru că aia chiar este necesară, aia chiar se petrece.

Nu se împărăștie cancerul de la biopsie.
Se ajunge în centrul tumorului cu un ac, se recoltează ceva minuscul ca material și de acolo afli un diagnostic.
Dacă într-adevăr a fost malign, atunci toată acea porțiune, inclusiv traseul pe care a trecut acul, va fi excizată de chirurg.

Și dacă nu se începe cu excizie?

Atunci, pentru situațiile în care se preferă altă metodă de tratament – și cel mai frecvent e vorba de chimioterapie – acele celule care ar fi migrat pe traseul de întoarcere al acului nu vor apuca să devină filiale, vor fi topite de către chimioterapic.

De ce e periculoasă dezinformarea

Astea sunt explicații dificile, greoaie, tehnice.
Vă e mult mai simplu să o credeți pe doamna care a lansat o astfel de grozăvie, că te îmbolnăvești și mai tare dacă faci biopsie.

Este fals. Și din păcate, nu este doar o ignoranță din partea persoanei care răspândește astfel de impresii. Este vinovată, pentru că persoana care află așa ceva și renunță la a fi salvată nu va mai fi salvată.

Fără biopsie, medicii nu pot trata

Oncologul, chirurgul, anatomopatologul, radiologul – toți ar trebui să vă ajutăm, să vă convingem să faceți acea biopsie ca să aflați diagnosticul.
Pentru că altfel niciunul dintre noi n-avem voie să vă atingem și să vă tratăm.
Nimeni n-are voie să dea tratament de cancer fără diagnosticul definitiv.

Dacă refuzați să faceți această procedură, practic ne legați de mâini și de picioare pe noi.
Nu vă putem ajuta.

Ce mesaj aveți pentru doamnele care refuză mamografia?

Să cunoască paciente care au trecut prin astfel de situații și îmi permit chiar acum, în direct, să vă recomand dumneavoastră să invitați astfel de pacienți.
Să vă spună istoria lor, pentru că ele vor fi mult mai convingătoare decât noi.
Noi facem ce am citit. Ele spun ce au trăit. E cu totul altceva.

Va fi foarte greu să conving pe cineva care s-a hotărât să nu facă mamografie dacă sfaturile le-a primit de la cineva cu mai multă putere de convingere decât mine.

Sfatul meu este să aibă încredere în medici.
Pentru că, în general, deciziile astea greșite le iei când ești sănătos.

Când ești bolnav, renunți la ele și te duci și îl implori pe medic să te ajute.

Dar să nu fie târziu. Să nu ajungem în acest punct.

Mituri despre mamografie

Mamografia doare foarte tare

Nu, nu doare.
Puteți să veniți la Royal Hospital și putem să facem doar proba, fără expunere. Doar cât să vedeți ce înseamnă compresia.

Dacă nu am simptome, nu am nevoie de mamografie

Da. Cancerul, dacă ar durea, ar fi bine. L-am diagnostica repede.
Poate că nici nu ar mai fi nevoie de radiologi. E un simptom care te trimite direct la medicul curant și gata, te-a salvat.

Dar din păcate, înainte să doară, cancerul poate să fie deja nevindecabil.
Ori asta este ceva ce trebuie să conteze după emisiunea asta. Și să nu ajungem în acel punct.

Dacă am sânii mici sau mari, mamografia nu funcționează corect

Dacă vorbim despre sânii mari, poate să fie mai mult de muncă pentru cel care efectuează mamografia – să trebuiască să prindă suprafețele în mai multe etape.
Dar ne descurcăm.

Iar dacă ar fi să fie prea mic… să stați liniștite, că suntem pregătiți. Facem mamografie și bărbaților, așa că nu contează cât de mici sau de mari sunt.
Mamografia este posibilă și la fel de utilă și diagnostică pentru toată lumea.

Mamografia este inutilă dacă nu am cazuri de cancer în familie

Nu.
Din păcate, când ai o zestre genetică bogată în sensul ăsta, este mai mare probabilitatea să faci și tu în decursul vieții.

Dar asta nu înseamnă că cineva cu tot istoricul curat nu va face cancer. Și nu e vorba numai de cancer de sân.

Așa că nu vă bazați pe asta.
Nici pe faptul că nu te doare nimic, nici pe faptul că nu simți nimic, nici pe faptul că nu te deranjează nimic, nici pe faptul că părinții tăi și toate rudele tale sunt sănătoase – felicitări, asta este minunat.
Dar nu vă bazați pe asta.

Dacă am implanturi mamare, nu pot face mamografie

Se poate face mamografie.
E adevărat că e mai dificil tehnic și și interpretarea este mai dificilă, pentru că mai există un spațiu ocupat – în loc să vedem doar sân și să ne preocupe doar ce știm noi să interpretăm.

Dar ne descurcăm și în condițiile astea.
Important este să anunțați din vreme, pentru ca aparatul să fie setat corect și medicul să fie avizat.

Mamografia 3D este doar un moft. Nu aduce beneficii reale

Această mamografie 3D este cea despre care am discutat la început și se numește tomosinteză.
V-am spus că ea nu este o fiță. Exact așa m-am exprimat.

Dacă nu știți ce înseamnă o fiță, atunci vă aduceți aminte când ați văzut filme 3D la mall cu niște ochelari dreptunghiulari. Toată lumea credea că ăsta e viitorul – și acum observăm că nu.

Tomosinteza a rămas.

Încheiere

Vă mulțumesc mult pentru prezență, pentru răspunsuri, pentru deschidere, pentru acest tonus prietenos și sper din suflet să ne revedem în platou, pentru că avem nevoie de medici care simt să vină către noi și să ne informeze.