Patologiile precanceroase ale colului uterin

Sănătatea feminină depinde într-o foarte mare măsură de controalele și investigațiile periodice.

Știm cu toții că pentru a-și păstra sănătatea, femeia trebuie să se prezinte anual la medicul ginecolog.

VIDEO - emisiunea completă

Cancerul de col uterin este în exclusivitate o maladie de care suferă femeile, însă bărbații pot juca un rol important în prevenirea și tratarea acestuia. Identificarea și tratamentul precoce al patologiilor precanceroase colului uterin joacă un rol crucial în prevenirea cancerului de col uterin. Nu vor evolua rapid către neoplasm, însă dacă vor rămâne netratate, vor duce la neoplasm.

În cabinetele medicilor ginecologi vin tot mai des tinere de până în 40 de ani cu astfel de leziuni.

Suntem astăzi de vorbă cu dr. Cristian Jumuga, medic ginecolog cu supra-specializare în oncologie genitomamară.

Vă salut și mă bucur tare mult să ne revedem! Bună ziua, mă bucur și eu! Un subiect sensibil. Ne bucurăm foarte mult că îl putem aborda. Ne bucurăm foarte mult că îi putem face un tablou complet astfel încât pacientele să fie informate.

Însă de la început aș vrea să nu descurajăm domnii să rămână alături de noi, pentru că este un subiect care cumva într-o oarecare măsură îi privește și pe dumnelor.

Frecvența cancerului de col uterin

Este o patologie extrem, extrem de importantă. Din păcate, România deține un loc fruntaș în Europa cu privire atât la leziunile precanceroase de col uterin, cât și la cancerul de col uterin.

Date alarmante despre incidență și mortalitate

Ca să ne facem o idee, imaginați-vă că în România anual, aproximativ 3300 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col și aproximativ 1800 pierd lupta anual cu această boală. Și asta în condițiile în care, să ne înțelegem, cancerul de col uterin poate fi prevenit cu brio. Este unul dintre puținele cancere care pot fi prevenite.

Diferența dintre prevenție și depistare precoce

Nu depistate precoce, așa cum de exemplu ne propunem pentru cancerul de sân, ci prevenite. Este una dintre principalele, dacă vreți dumneavoastră, atribuții ale noastre de ginecologilor în viața și munca noastră de zi cu zi, și anume depistarea la timp a leziunilor precanceroase ale colului uterin.

Recomandările medicilor pentru prevenție

Pentru asta recomandăm pacientelor să vină an de an la medic, să efectueze analize precum:

• test Papanicolau
• test HPV
• colposcopie
• biopsie (atunci când este cazul)

Importanța depistării leziunilor precanceroase

Să ne prindem la timp că la nivelul colului apare o leziune precanceroasă, să nu o lăsăm să evolueze către cancer de col uterin și, sigur, dacă este posibil, să împiedicăm apariția leziunilor precanceroase, adică să ne vaccinăm.

Educația sanitară și prezentarea la medic

Dar probabil că o să discutăm ceva mai detaliat în continuare despre asta. Cu siguranța asta ne-am propus să știm exact care sunt aceste reguli de prevenție, de educație sanitară pe care ar trebui să le stăpânim foarte bine și cât de important este să nu mai amânăm prezentarea la medic doar pentru că ne simțim bine și nu avem simptome, pentru că este un tip de cancer care nu oferă simptome.

Mituri despre cancerul de col uterin

Igiena intimă și utilizarea tampoanelor interne – mit sau realitate?

Am auzit despre cancerul de col uterin că este cauzat de o igienă intimă deficitară și de utilizarea frecventă a tampoanelor sanitare. Este adevărat?
Nu, este fals.

Sigur, este foarte importantă igiena, fără doar și poate. Însă, trebuie să știm, cancerul de col uterin și leziunile precanceroase de col uterin apar datorită infecției cu virusul HPV la o pacientă cu un status imun deficitar. Cu alte cuvinte, utilizarea sau nu a tampoanelor interne, respectiv o igienă intimă deficitară, nu joacă niciun rol în acest caz.

Cancerul de col uterin – boală cu transmitere sexuală?

A doua întrebare. Este cancerul de col uterin o infecție sexual transmisibilă?

Sigur, putem spune că această boală, cancerul de col uterin, este o boală cu transmitere sexuală, dacă plecăm de la faptul că agentul etiologic al cancerului de col uterin este HPV, care este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală.

Sigur, să nu înțelegem greșit:

• cancerul de col nu se transmite sexual, adică o pacientă care are cancer de col uterin nu-l transmite partenerului prin contact sexual
• faptul că agentul etiologic este HPV, acest virus care se transmite atât de ușor prin contact sexual, ne face să spunem că la bază cancerul de col uterin are în spate cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală și anume infecția cu HPV

Riscul femeilor cu parteneri sexuali multipli

Femeile care au mai mulți parteneri sexuali sunt supuse unui risc mai sporit de infectare cu HPV?

Da, este adevărat și până la urmă este ușor de înțeles, este logic. În condițiile în care principala cale de transmitere a HPV este contactul sexual, este evident că dacă o pacientă, o femeie își va începe viața sexuală mult mai devreme și va avea parteneri multipli, va avea toate șansele să vină în contact cu una sau mai multe tulpini ale virusului HPV din categoria risc înalt și atunci automat va avea șanse mai mari să dezvolte leziuni precanceroase sau leziuni canceroase de col uterin. Este adevărat.

Doar femeile cu parteneri multipli pot face cancer de col uterin?

Este adevărat că doar femeile care au mai mulți parteneri sexuali se îmbolnăvesc de cancer de col uterin?

Aici este fals, evident. Cum spuneam, infecția cu HPV este extrem de frecventă. Între noi fie vorba, nu cred că există femeie sau bărbat de-a lungul vieții care să nu vină în contact cu HPV, chiar și dacă au doar un singur partener sexual.

Ca urmare, recomandările noastre de screening și de prezentare la medic nu țin de numărul de parteneri sexuali. Orice femeie de la o anumită vârstă trebuie să se prezinte periodic la medicul ginecolog pentru evaluare. Deci răspunsul este fals.

Sunt și toate șansele să apară leziuni precanceroase sau cancer de col uterin și la o femeie cu partener unic, și la o femeie cu parteneri multipli. Dar statistic, sigur, șansele mai mari le va avea pacienta cu parteneri multipli.

Ce sunt leziunile precanceroase ale colului uterin

Ne-ați prezentat deja aceste patologii sau leziuni precanceroase. Ce sunt ele? Cum ar trebui să le înțelegem?

Am înțeles. În primul rând, ca urmăritorii noștri să înțeleagă despre ce este vorba, femeia care are astăzi un col sănătos, nu are mâine, nu are a doua zi cancer de col uterin. De la colul sănătos până la colul cu cancer trece o perioadă de timp mare, de ordinul 10-15 ani în medie.

Evoluția lentă a cancerului de col uterin

Deci, cu alte cuvinte, apariția cancerului de col uterin este un proces de lungă durată. De aici și posibilitatea de prezentare la screening, ceea ce înseamnă că și noi și pacientele noastre avem mult timp la dispoziție să aflăm că acolo se întâmplă ceva. Totul este să conștientizăm asta și să mergem la medic chiar dacă nu ne supără nimic.

Punctul de plecare – infecția cu HPV

Revin. Ca să înțeleagă urmăritorii noștri, pacienta astăzi are un col sănătos. Se infectează cu HPV.

Este foarte probabil ca această infecție cu HPV să rămână asimptomatică într-o perioadă de timp, să nu apară niciun fel de leziune precanceroasă. Și dacă această pacientă merge la medic și face o testare HPV de rutină, află din întâmplare că are o infecție cu HPV.

Dar la fel de bine se poate întâmpla ca această pacientă care s-a infectat cu HPV, la un moment dat, pe un fond de imunitate scăzută, din diferite motive, la nivelul colului să se inițieze un proces precanceros.

Cum acționează tulpinile HPV cu risc oncogen

Pentru că anumite tulpini ale acestui virus HPV interferă cu mecanismele celulare de oncogeneză și acest virus, prin proteinele pe care le deține, perturbă cumva activitatea mitotică celulară normală și duce celula pe un drum greșit, către apariția unei celule atipice, unei celule precanceroase.

În momentul în care celulele colului uterin încep să apuce pe această cale greșită, apar așa-numitele leziuni precanceroase. Leziunile precanceroase sunt modificări care nu obligatoriu vor duce în timp către cancer și doar în anumite situații pot să evolueze către cancer.

Caracterul asimptomatic al leziunilor precanceroase

Aceste modificări trebuie să știți că sunt asimptomatice. Pacientele care prezintă aceste leziuni precanceroase nu știu că au această modificare și este posibil ca și în momentul în care merg la medic și sunt consultate, nici medicul ginecolog să nu știe, pentru că de multe ori în timpul examenului clinic colul poate să apară normal. De aceea ai nevoie de investigații suplimentare.

Riscul de evoluție către cancer de col uterin

În momentul în care apare o leziune precanceroasă, există posibilitatea să evolueze în timp către cancer de col uterin și riscul cel mai mare îl au așa-numitele leziuni majore. Evoluția de la leziune precanceroasă majoră către cancer de col uterin, de regulă, este de asemenea asimptomatică.

Deci, după cum vedeți, de la col sănătos, col infectat cu HPV, col infectat cu HPV și leziune precanceroasă, până la apariția cancerului de col uterin – ceea ce înseamnă o perioadă de 10-15 ani în medie – totul se întâmplă mut clinic.

Momentul apariției simptomelor

Pacienta nu știe absolut nimic. Și sigur, în momentul în care apare cancerul de col uterin, apar și problemele, apar și simptomele. Și de regulă, pacienta vine pentru că se sesizează de cele mai multe ori sângerări anormale:

• sângerări la contact sexual
• sângerări spontane între menstruații
• sângerări vaginale la menopauză, când în mod normal o femeie nu sângerează

Dificultatea depistării la consultul de rutină

Ne-ați spus că aceste leziuni precanceroase nu oferă niciun fel de simptome. Dar de foarte multe ori, la consultul clinic, chiar dacă pacienta se prezintă cu regularitate în fiecare an, pentru că are relație foarte bună cu medicul ei ginecolog, nici atunci nu se poate observa.

Momentul optim pentru începerea investigațiilor

Care sunt aceste investigații care ne pot demonstra că avem totuși leziuni precanceroase? Și care este vârsta optimă la care ar trebui să începem să le efectuăm?

În momentul în care o femeie a debutat sexual, trebuie să fie conștientă că a dat un test de maturitate și trebuie să meargă și la medicul ginecolog. Noi spunem că investigațiile destinate depistării la timp ale leziunilor precanceroase ale colului uterin ar trebui să fie inițiate nu mai târziu de 5 ani de la vârsta de debut a vieții sexuale.

Adică, dacă o pacientă a început viața sexuală, să spunem, la 16 ani, ar trebui ca maxim la 21 de ani deja să efectueze primul PAP test, primul examen Papanicolau.

Vizita anuală la medic – mai mult decât screening de col uterin

Mă întorc un pic la examenul clinic și la prezentarea la medicul ginecolog. Vă dați seama că o pacientă pe care nu o supără absolut nimic, vorbind despre pacienta asimptomatică și aparent sănătoasă, nu merge către medicul ginecolog strict pentru screening-ul leziunilor precanceroase ale colului uterin, pentru că există multe alte afecțiuni.

Pacienta merge la evaluarea de rutină cu gândul unei evaluări complete și cu gândul depistării oricărei alte probleme ale aparatului genital și, aș spune, și ale sânilor.

De aceea, personal recomand pacientelor mele și recomand tuturor femeilor să meargă la medicul ginecolog an de an, chiar dacă nu le supără nimic, și să meargă cu gândul unei evaluări complete genitomamare.

Ce include evaluarea genitomamară completă

Ar trebui ca, într-o singură vizită, pacienta să fie:

• consultată genital
• să i se recolteze analizele locale necesare în funcție de vârstă și de factorii de risc
• să beneficieze de ecografie transvaginală (considerată obligatorie)
• să beneficieze de examen clinic al sânilor și ecografie mamară

Dacă pacienta a trecut de 40 de ani, se recomandă și mamografie. În acest fel, facem un screening complet pentru cele mai frecvente afecțiuni ale femeii: ale sânilor și ale sferei genitale.

Importanța examenului clinic atent

Examinarea cu atenție este extrem de importantă. Un exemplu: am operat în urmă cu 3 luni o pacientă din Tulcea de cancer de col uterin, o operație lungă și dificilă, de 4-5 ore. Pacienta venise acuzând sângerări la contact sexual, cu două teste Papanicolau normale, și fusese trimisă acasă.

La examenul clinic, mi-am dat seama cu ochiul liber că această pacientă avea cancer de col uterin. Deci, în leziunile majore, un examen atent poate sesiza modificări minore ale colului uterin.

Când analizele devin secundare față de examinare

În momentul în care ginecologul vede modificări, analizele (Papanicolau sau HPV) devin secundare. Următorul pas este colposcopia.

Este important și să nu confundăm efectuarea testului cu vizita la medic. O analiză normală, fără consult ginecologic, este aproape egală cu zero.

Rolul analizelor în depistarea modificărilor microscopice

Analizele sunt importante când colul pare sănătos la examinare, deoarece pot detecta modificări microscopice invizibile ochiului liber.

Examenul Babes-Papanicolau este:

• o analiză simplă, nedureroasă
• realizată prin recoltarea cu o periuță moale a celulelor de pe suprafața colului uterin
• orientativă, nu diagnostică, și necesită interpretare de către ginecolog

Testarea HPV – când și de ce

Alături de testul Papanicolau, se poate face testarea HPV. În România, ca screening, este recomandată de la 30 de ani.

Situațiile în care este indicată mai devreme:

• suspiciune clinică
• test Papanicolau anormal

Testarea HPV arată dacă pacienta are factorul de risc pentru o leziune precanceroasă și identifică tipul tulpinii (în special 16 și 18, cele mai agresive).

Ce urmează dacă testele sunt pozitive sau anormale

Dacă avem Papanicolau modificat și test HPV pozitiv cu tulpini de risc înalt, se recomandă colposcopia sau videoccolposcopia.

Colposcopia:

• se face în cabinet, ca la un consult obișnuit
• presupune aplicarea unor substanțe pe col și examinarea cu un microscop special
• detectează prezența leziunilor, gravitatea lor (minore sau majore) și întinderea acestora
• ghidează decizia: monitorizare sau biopsie

Biopsia – singura metodă cu diagnostic cert

Tipuri de biopsie:

• biopsie țintită (fragmente mici prelevate de pe suprafața colului)
• raclaj endocervical / chiuretaj biopsic endocervical
• biopsie excizională (electrorezecție cu ansă diatermică, conizație)

Aceste metode se aleg în funcție de rezultatele investigațiilor și pot fi detaliate separat.

Teama pacientelor față de biopsie

Ce facem cu această teamă de a face biopsie pentru a nu împrăștia ceva negativ în restul organismului?

Este general valabilă, dar cel mai frecvent această teamă o întâlnesc la sâni.

De ce este indicată puncția biopsie înainte de operație

În momentul în care ajungem la concluzia că avem o imagine suspectă în sâni și trebuie să punem diagnosticul, eu, ca și chirurg de cancer de sân, am posibilitatea să efectuez și puncție biopsie, și intervenție chirurgicală din start. Deși am ambele tehnici la îndemână, le explic pacientelor că, întotdeauna când avem suspiciune, trebuie să efectuăm puncție biopsie și nu să sărim direct la intervenția chirurgicală.

Mitul împrăștierii cancerului prin biopsie

Ideea de împrăștiere a celulelor canceroase prin biopsie este falsă, evident.

Biopsia nu înseamnă automat cancer

• Cuvântul „biopsie” nu înseamnă cancer.
• Biopsia este o metodă precisă de diagnostic.
• În urma unei biopsii, rezultatul poate fi o modificare benignă (necanceroasă).
• Nu înseamnă că dacă fac biopsie, automat voi primi diagnostic de cancer.

Rolul biopsiei în stabilirea diagnosticului corect

Nu trebuie să ne fie teamă de biopsie, pentru că nu se asociază automat cu cancerul.
Dacă pacienta are cancer, biopsia nu împrăștie boala, ci, dimpotrivă, ne oferă cheia diagnosticului și a atitudinii terapeutice corespunzătoare cazului respectiv.

De ce nu trebuie să ne speriem de biopsie

Ne-ați precizat care sunt aceste tehnici de biopsiere și cred că este important să detaliem puțin pentru ca cele de acasă să nu se sperie atunci când primesc această indicație.

Sigur, niciodată nu trebuie să ne speriem de ideea de biopsie. Cum spuneam, biopsia înseamnă diagnostic precis. Sunt, în general, proceduri de mică chirurgie, sunt tehnici nedureroase, care nu afectează colul uterin, dar care ne oferă certitudinea diagnosticului și, practic, știm ce avem de făcut pe mai departe.

Alegerea metodei în funcție de leziune

Atunci când am ajuns la concluzia că o pacientă prezintă la nivelul colului uterin o leziune precanceroasă, în funcție de gradul de severitate și de dispoziția pe care o are această leziune, alegem metoda cea mai precisă de tratament.

Cele mai comune tehnici sunt:

• Electrorezecția cu ansa diatermică (ERAD)
• Conizația

Electrorezecția cu ansa diatermică (ERAD)

Este o tehnică de biopsie excizională limitată, în care se îndepărtează foarte fin aria lezională de pe suprafața colului uterin. Colul rămâne practic neschimbat.

• Durata procedurii: 5-10 minute
• Anestezie: sedare intravenoasă
• Recuperare: imediată, fără stres psihic sau fizic, pacienta se simte bine și relaxată după trezire
• Beneficii:

Singura restricție este reluarea vieții sexuale după o perioadă de cicatrizare a colului.

Conizația

Este o procedură mai amplă, rezervată situațiilor în care suspectăm leziuni majore, aflate la limita cu cancerul sau chiar un debut de cancer, ori atunci când leziunile sunt localizate profund în interiorul colului uterin.

• Numele vine de la forma fragmentului excizat – un con
• Durata: puțin mai mare decât la ERAD
• Regim: spitalizare de zi, cu externare în aceeași zi
• Restricții: aceleași ca la ERAD, în special abținerea temporară de la contact sexual
• Control: la o lună pentru evaluarea cicatrizării și discutarea rezultatului anatomo-patologic

Rezultatele acestor intervenții

De cele mai multe ori, în urma acestor proceduri:

• punem diagnosticul
• rezolvăm problema fără a mai fi nevoie de intervenții suplimentare
• pacienta intră ulterior în programul de monitorizare, la fel ca orice altă femeie

Situații speciale

Există și cazuri în care rezultatul arată un debut de cancer de col uterin. În aceste situații, se discută și se aplică tratamente suplimentare.

Și astfel ajungem să vorbim despre aceste tratamente suplimentare.

Cum prevenim apariția leziunilor precanceroase

În schimb, dacă ne-ați spus că este un cancer perfect de prevenit, cum facem să nu ajungem la aceste leziuni precanceroase? Povestiți despre vaccinare HPV și de ce este important să o realizăm și când.

Sigur, este foarte importantă vaccinarea și să știți că s-a schimbat optica pacientelor. Dacă acum 15 ani vedeam că pacientele erau foarte refractare la ideea de vaccinare, în prezent, de multe ori nici nu mai apuc eu să deschid subiectul, că deja mă întreabă pacientele și asta mă bucură foarte tare.

Exemple de succes în lume

Gândiți-vă că sunt modele de succes, așa cum este Anglia și respectiv Australia, în care vaccinarea împotriva HPV s-a introdus în forță cu mai mulți ani în urmă, iar la ora actuală apariția leziunilor precanceroase și respectiv a cancerului de col uterin a scăzut foarte mult.
Aceasta este o dovadă practică că aceste vaccinuri anti-HPV sunt extrem de bune și extrem de eficiente.

Situația în România și programul național

În România, la ora actuală, există program național de vaccinare împotriva HPV și e foarte bine că e așa, pentru că, din păcate, deținem un loc fruntaș în Europa la cancerul de col.

Programul de vaccinare se desfășoară:

• complet gratuit, prin medicul de familie, până la vârsta de 19 ani fără o zi, atât pentru fete, cât și pentru băieți
• este foarte important ca atât fetele, cât și băieții să profite de acest program gratuit

Sprijin financiar pentru femeile peste 19 ani

De anul trecut, din decembrie, și femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani, la fel prin medicul de familie, beneficiază de o susținere din partea statului român de 50% din costul vaccinului.
Cu alte cuvinte, achită jumătate din costul celor 3 doze de vaccin.

Vârsta optimă pentru vaccinare

• Vaccinul poate fi administrat începând cu vârsta de 9 ani și până la orice altă vârstă, chiar și la 80-90 de ani
• Sigur că una este să faci vaccinul la 12-14 ani și alta este să-l faci la 60-70 de ani, când beneficiul s-ar putea să nu mai fie cel scontat

Vârsta ideală pentru vaccinarea HPV

Când ar fi ideal să ne vaccinăm pentru HPV?
La vârsta de 12-13 ani.

Pentru că suntem încă departe de debutul vieții sexuale și pentru că organismul tânărului este foarte imunogen, răspunde foarte bine la vaccin. Tocmai de aceea, la această vârstă – deci până la vârsta de 15 ani – schema este de două doze de vaccinare.

Diferența între vaccinarea înainte și după 15 ani

Răspunsul imun este foarte bun la tineri. În schimb, dacă vaccinarea se desfășoară după vârsta de 15 ani, pentru că se poate face și după această vârstă, sunt necesare trei doze, de regulă schema 0, 2, 6 luni.

Vaccinarea după debutul vieții sexuale

Am început viața sexuală. Mai are rost să mă mai vaccinez?
Sigur că da. Cu cât însă o pacientă, o femeie, se va vaccina mai târziu, cu atât beneficiile vor fi în scădere.

Dacă la 20 de ani te-ai infectat cu HPV 16 și nu ai făcut vaccinul care te-ar fi ajutat să eviți această infecție, poți să-l faci și ulterior, dar pentru tulpina 16 nu te mai ajută. Iar dacă această tulpină 16, în ciuda atitudinii medicale, generează o leziune precanceroasă pe col, atunci trebuie să recurgem la tehnicile de biopsie excizională despre care am vorbit.

Vaccinarea ideală pentru ambele sexe

Ideal ar fi la vârsta de 12-13 ani, cu două doze de vaccin, atât pentru fete, cât și pentru băieți.
Însă vaccinarea poate fi făcută și mai târziu.

Informații practice pentru pacienți

• Nu este nevoie de testare HPV înainte de vaccinare
• Nu este nevoie de trimitere de la medicul ginecolog – se merge direct la medicul de familie
• Până la 19 ani fără o zi, băieți și fete – vaccinare gratuită
• Până la 45 de ani, doar pentru femei – reducere de 50% din prețul vaccinului

Vaccinarea în cazul unei leziuni deja depistate

Paciente care îmi spun: „Papa Nicolau este anormal” sau „Mi-ați găsit o leziune pe col, de ce să mă mai vaccinez?” – trebuie să știe că vom rezolva acea leziune de pe col, dar există multe tulpini de HPV, iar alte leziuni precanceroase pot apărea ulterior.

Recomandarea constantă de vaccinare

Deși informez toate pacientele despre cât de important este acest vaccin, de cele mai multe ori ne aducem aminte de vaccin abia în momentul în care identificăm o leziune pe col și realizăm importanța lui.
În rapoartele mele medicale, indiferent dacă recomand biopsii sau intervenții chirurgicale, recomandarea de vaccinare apare întotdeauna automat.

Îmi dau seama cât de norocoase sunt pacientele dumneavoastră și vă mulțumim foarte mult pentru acest act medical complet.

Reticența față de vaccinuri în contextul pandemiei

Pandemia a venit către noi cu această reticență la tot ce înseamnă vaccin. Nici măcar nu contează tehnologia lui. Vreau să vă întreb dacă această vaccinare anti-HPV poate avea repercusiuni pe termen lung. Ne-am putea gândi că, nu știu, fetița noastră ar putea să aibă probleme la 35 de ani de a concepe un copil? Am putea să ne gândim că se vor modifica lucruri la nivelul creierului, la nivelul organismului, astfel încât să ne dăm seama că balanța nu a fost foarte bine calculată înainte?

Experiența medicului și toleranța la vaccin

Totdeauna au existat asemenea reticențe legate de vaccinuri. Dincolo de literatura de specialitate și, până la urmă, trebuie să ne raportăm la studiile medicale și la informațiile pe care le avem.
Eu vă spun că întreb pacientele mele în cabinet – nu scapă o pacientă care a efectuat schema completă de vaccinare fără să-i cer informații despre cum s-a întâmplat, ce a sesizat apropo de vaccinare.

Toate pacientele îmi spun că au suportat foarte bine vaccinul. Spun: „Domnul doctor, în afară de o pișcătură acolo la locul injectării, în rest n-am avut absolut nimic.” Deci toleranța față de vaccin este foarte bună.

Siguranța vaccinului pe termen lung

Întrebarea dumneavoastră este legată de un termen mai lung. Nu există, în studiile de specialitate la ora actuală, informații că vaccinarea împotriva HPV ar influența în vreun fel fertilitatea femeii sau că ar genera alte afecțiuni cauzate de perturbarea sistemului imun.
La ora actuală este considerat un vaccin sigur și, cel puțin din experiența mea practică și din ce am observat eu, nu doar la paciente care s-au vaccinat recent, ci și la paciente care s-au vaccinat cu mult timp înainte, acestea sunt sănătoase, își văd de viață și au și copii, ce să vezi.

Exemple internaționale și mesaj de sănătate publică

Și avem și englezii care ne confirmă că este o decizie înțeleaptă dacă ne dorim o populație sănătoasă.
Ar putea fi chiar o mișcare interesantă să încurajăm părinții, dar și copiii adolescenți, în ideea că poate fi o chestie „cool” să fii sănătos în ziua de astăzi și să faci acest gest de prevenție 100%: „Sunt vaccinat.”

Responsabilitatea părinților

Știu că părinții mei au fost și și-au făcut până la capăt sarcina și meseria de părinte. M-au dus către medicul de familie, m-am vaccinat. Asta înseamnă că va trebui să mă prezint cu întârziere către medicul ginecolog, ca femeie.

Vaccinarea la vârsta optimă – protecție totală sau nu?

Știu că m-am vaccinat la 15 ani și aia ce este minunat, mă încadrez în grupa de vârstă optimă. Asta înseamnă că va trebui să stau cât se poate de relaxată pentru că nu se mai poate atinge de mine niciun fel de leziune precanceroasă în viitor?

Este tot din categoria întrebărilor buclucașe de la început să înțeleg. În realitate, ghidurile de practică medicală spun așa: o pacientă care s-a vaccinat cu schemă completă trebuie să se comporte, apropo de evaluările medicale, ca și cum nu s-ar fi vaccinat.

Necesitatea continuării screening-ului

Adică trebuie să efectueze aceleași controale. Șansele să dezvolte o leziune precanceroasă de col uterin scad foarte, foarte mult, dar ele nu sunt zero. Și atunci pacienta, având un risc mult mai mic de a dezvolta leziuni precanceroase, trebuie să se prezinte în continuare la ginecolog pentru screening, fix după același program.

Motive suplimentare pentru evaluări periodice

Mai ales că mă întorc un pic la ce am spus la început: pacienta, când intră în cabinet, nu știe ce patologie are, chiar dacă n-o supără nimic, și nu merge la medicul ginecolog doar pentru screening-ul cancerului de col uterin, pentru că nu e singura patologie genitomamară.
Pacienta merge pentru un screening complet.

Medicul ginecolog trebuie să fie atent la toate afecțiunile care ar putea fi depistate la timp, nu doar la leziunea precanceroasă a colului.

Concluzie – Comportamentul medical rămâne același

Deci trebuie să se prezinte regulat la medic. Comportamentul rămâne același, dar ne bucurăm foarte mult că avem varianta de vaccinare.
Spuneam că este foarte importantă această prezentare la medicul ginecolog în fiecare an și, cu recomandările acestuia, în funcție de vârsta pe care o avem, dar și de factorii de risc, când se vor recomanda investigații suplimentare.

Ce urmează după diagnosticul de cancer de col uterin

Am primit acest diagnostic în urma biopsiei că suferim de cancer de col uterin. Ce se întâmplă de aici încolo?

În momentul în care o pacientă este diagnosticată cu cancer de col uterin, deja vorbim despre o afecțiune semnificativă, severă, care poate afecta mult calitatea vieții și, până la urmă, este amenințătoare de viață.

Necesitatea evaluării complete în echipă multidisciplinară

O pacientă diagnosticată cu cancer de col uterin, în primul rând, trebuie să fie investigată complet de o echipă medicală, nu doar de către medicul ginecolog. Medicul ginecolog-oncolog este cel care trebuie să conducă aceste investigații.

Pacienta trebuie examinată clinic de către medicul ginecolog-oncolog – un pas extrem de important pentru stadializarea bolii. Vin paciente pentru a doua opinie cu RMN și multe investigații deja făcute, dar fără examen clinic inițial, ceea ce este o lipsă majoră.

Rolul examenului clinic și al ecografiei transvaginale

Examenul clinic trebuie corelat cu ecografia transvaginală, extrem de importantă pentru a vedea:

• formațiunea tumorală
• dimensiunile
• localizarea la nivelul colului uterin
• tendința de extindere în afara colului

Importanța investigațiilor imagistice

Obligatoriu trebuie apelat la:

• RMN de pelvis cu substanță de contrast – arată cât de extinsă este boala și spre ce structuri vecine se propagă (vezică urinară, rect, parametre, pereții laterali ai pelvisului, uretere)
• Tomografie computerizată sau PET-CT
• Rectoscopie sau cistoscopie – când există suspiciuni de invazie în aceste organe

Echipa medicală implicată

Avem nevoie de:

• medic ginecolog-oncolog
• radiolog
• oncolog
• radioterapeut

Aceștia colaborează pentru a stabili:

• stadiul bolii
• tipul histologic
• profilul pacientei (vârstă, afecțiuni asociate)
• strategia terapeutică optimă

Opțiuni de tratament

În general, în funcție de stadiu, se poate recomanda:

• Radiochimioterapie definitivă – bazată pe iradiere și chimioterapie
• Chirurgie – adesea intervenții de mare amploare, precum histerectomie radicală și limfadenectomie (îndepărtarea ganglionilor limfatici)
• Rareori, se asociază radiochimioterapia cu histerectomia radicală, dar fiecare caz este analizat individual

Monitorizarea după tratament

După etapa de diagnostic și tratament – care nu este ușor de efectuat și nici de tolerat – pacienta intră în monitorizare.
Boala canceroasă poate recidiva, de aceea este foarte important ca pacienta să rămână în contact permanent cu echipa medicală și cu medicul ginecolog.

Până în ce stadiu al cancerului putem spera la vindecare

Să știți că am operat paciente care la debut au fost diagnosticate cu stadiu 4A de cancer de col. Asta înseamnă un stadiu foarte avansat, după radioterapie și chimioterapie, și vreau să vă spun că sunt sănătoase și, Doamne-ajută, să rămână în continuare sănătoase și în monitorizare.

Influența stadiului bolii asupra prognosticului

Ce pot să vă spun este că, cu cât stadiul bolii este mai avansat, cu atât mai puțin putem vorbi despre vindecare și cu atât și speranța de supraviețuire scade.

Stadiile cu șanse reale de vindecare

În general, noi vorbim despre vindecare atunci când plecăm la drum cu o pacientă aflată în:

• stadiul 1
• stadiul 2
• stadiul 3 – în anumite situații

Stadiile avansate și abordarea terapeutică

Atunci când vorbim despre stadiul 4, ne referim mai degrabă la paliație și nu neapărat la vindecare.

Obiectivul echipei medicale

Totdeauna o echipă medicală care diagnostichează și tratează un cancer își dorește să plece la drum cu ideea de a vindeca acea pacientă sau acel pacient oncologic.
Numai că, dacă diagnosticul este tardiv, șansele scad foarte mult.

Importanța adresării către un medic supraspecializat în oncologie genito-mamară

Am precizat cu mândrie astăzi de câteva ori că sunteți medic supraspecializat în această oncologie genito-mamară. De ce este important sau când este important să ne adresăm unui astfel de medic cu această supraspecializare?

Este foarte important și este obligatoriu în momentul în care o pacientă, sau în general un pacient, a fost diagnosticat cu cancer. Automat, acel pacient trebuie să fie preluat, ca evaluare și tratament, de medici care au specializare în acest domeniu, care știu cum trebuie să procedeze, pentru că lucrurile sunt destul de standardizate, și care, sigur, au și experiența necesară.

Pentru că, între noi fie vorba, una este dacă toată ziua diagnostichezi și tratezi afecțiuni oncologice și alta este dacă te întâlnești cu ele rarisim. Experiența necesară diagnosticului și atitudinii medicale corecte sigur va fi alta.

Este foarte important, în cazul de față al ginecologiei, ca medicul ginecolog specializat în oncologie genito-mamară să se ocupe de patologia canceroasă a sânului și respectiv cea genitală.

Vaccinarea anti-HPV la bărbați

A venit o întrebare: ce facem cu bărbații? Am înțeles că băieții până în 19 ani pot fi vaccinați gratuit, dar în a doua parte, cu această reducere de 50%, sunt încadrate doar femeile. Mai este relevant ca un bărbat matur să se vaccineze anti-HPV?

Așa cum o femeie matură se poate vaccina împotriva HPV, și un bărbat matur se poate vaccina împotriva HPV. Sigur că se poate vaccina, numai că, așa cum spuneam, cu cât o persoană, bărbat sau femeie, se vaccinează mai târziu, cu atât beneficiile pe care le are scad.

De ce ar trebui să se vaccineze un bărbat

Din două motive:

1. Bărbații sunt vector principal în transmiterea HPV și deci în transmiterea factorului de risc pentru cancerul de col, de care, sigur, suferă femeia.
2. HPV-ul afectează și bărbații, provocând:

Sunt patologii canceroase pe care le pot suferi și bărbații și care sunt induse de HPV.

De aceea, există gratuitate pentru vaccinarea băieților până la 19 ani fără o zi – pentru propriile beneficii, dar și pentru a scădea diseminarea HPV-ului către persoanele de sex feminin.

Investigații necesare înainte de vaccinare

Sunt investigații pe care ar trebui să le facă înainte de vaccinare, domnii?
Nici domnii și nici doamnele, așa cum spuneam, dacă vor să se vaccineze pentru HPV, nu au nevoie de investigații speciale.

Încheiere

Vă mulțumesc extrem de mult pentru că ați fost cu mine astăzi și sper din suflet să ne revedem, pentru că ne spuneți lucruri foarte interesante, foarte faine, structurate, ușor de parcurs și de înțeles și, mai ales, sperăm noi, și ușor de implementat, pentru că ne dorim să fim sănătoși, tineri și frumoși.