SECREȚIA MAMELONARĂ CLASIFICATĂ DREPT PATOLOGICĂ, ADICĂ APĂRUTĂ ÎN AFARĂ PERIOADEI DE LACTAȚIE, ARE ÎN CELE MAI MULTE DINTRE CAZURI SEMNIFICAȚIE BENIGNĂ.

Examenul citologic al secreției mamelonare este util mai ales atunci când nu sunt identificate modificări palpatorii sau ecografice/mamografice.

Atunci când efectuează consultul mamar, medicul va urmări anumite aspecte referitor la secreția mamelonară:

  • Aspectul: lăptoasă, seroasă, sero-purulentă, sangvinolentă, sero-sangvinolentă;
  • Este unilaterală sau bilaterală;
  • Este dintr-un singur duct sau din mai multe;
  • Este obținută la presiune, într-un singur punct sau la presiunea întregului sân.

Secreția unilaterală, spontană, hemoragică sau sangvinolentă, de la nivelul unui singur duct, este de obicei cauzată de un papilom intraductal (benign), mai rar de un cancer intraductal. Deși secreția hemoragică este sugestivă pentru cancer, mult mai frecvent este determinată de o tumoră benignă.

La femeile după menopauză, secreția spontană de culoare maronie sau verzuie, la nivelul mai multor ducte (unilaterală sau bilaterală) este determinată de modificări fibrochistice.

Secreția purulentă este cauzată de o infecție, de obicei un abces la nivelul sânului.

În cazul în care secreția unilaterală este limitată la un singur duct, există o masă mamară asociată (formațiune tumorală la nivelul unui sân decelabilă la examenul clinic) și apare și secreția cu sânge, atunci poate există riscul unui proces malign subiacent secreției mamelonare.

Sensibilitatea citologiei mamelonare pentru depistarea modificărilor maligne este de 40%-60%.

Echipă medicală Senologie