Despre fibromul uterin

La nivel global, una dintre femei descoperă că suferă de fibrom uterin. În România, procentul este de 18%, în contextul în care doar 10% dintre românce au fost la ginecolog în ultimul deceniu.

Fibromul uterin este cea mai întâlnită tumoră benignă. Aceasta se poate dezvolta în interiorul, exteriorul sau pe peretele muscular al uterului. Sarcina, premenopauza, stresul, alimentația incorectă, viață de cuplu dezechilibrată, toate acestea sunt cauze care pot duce la apariția fibroamelor.

Cât de frecvent este fibromul uterin și la ce vârstă apare cel mai des? Poate să apară și la femei tinere care nu au avut o sarcină, dar în menopauză. Care sunt cauzele apariției fibromului uterin? Care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să atragă atenția? Poate fi fibromul cauză de infertilitate? Fibromul se poate transforma în cancer? Când este nevoie să se intervină chirurgical și ce presupune această intervenție? Ce rol joacă ablația prin radiofrecvență în tratamentul fibromelor uterine?

La aceste întrebări ne va răspunde doamna dr. Gabriela Jumuga, medic specialist, obstetrică ginecologie.

Vă salut și vă bucur tare mult să ne cunoaștem! Mulțumesc pentru invitație! Un subiect important! Da, sunt foarte bucuroasă că putem discuta despre un subiect atât de important, atât de frecvent întâlnit.

Înainte de a începe subiectul propriu zis, vrem să vă cunoaștem.

De ce medic ginecolog?

Care sunt cele mai importante sau cele mai prețioase satisfacții pe care le culegeți la finalul unei zi de muncă?

Încă de copil îmi făcea mare plăcere să ajut, să-mi ajut prietenii, să-mi ajut colegii.

Dacă cineva se lovea, se rânea, practic eram prima care sărea în ajutor. Îmi plăcea să ofer primul ajutor. Ulterior, această dorință de a ajuta s-a menținut, iar după ce am terminat liceul, am știut că medicina este calea mea.

Noua ne place foarte mult când auzim că medicii se fac medici din pasiune și dragoste pentru a ajuta. Ne dă o speranță și o încredere.

Satisfacții.

Îmi place să, în general, îmi place să dau vești bune. Îmi place să văd pacientele când pleacă din cabinet, vesele, zâmbitoare. Să le spun că nu au nimic și să ne vedem la un control peste un an.

Și atunci când apare un diagnostic acel de astăzi știm că avem soluții și ne bucurăm că aduce speranță totuși acest lucru.

Fibromul uterin. Am fost surprinsă să văd că, indiferent de vârsta femeii, suntem destul de bulversate.

Așa și nu prea știm exact foarte multe lucruri despre el. Pare complicat, pare dificil, pare ceva serios, dar în același timp nu atât de serios și nu știm exact care este gradul de atenție pe care ar trebui să îl acordăm.

Ce este fibromul uterin

Pentru noi, medicii ginecologi, fibromul ulterin este o afecțiune foarte frecvent întâlnită.

Caracteristicile fibromului uterin

Este o formațiune tumorală benignă, necanceroasă, care se dezvoltă din peretele muscular al uterului. Practic, fibromul este format din:

• fibre musculare netede
• fibre conjunctive
• vase de sânge

Pacientele trebuie să știe astfel că fibromul nu este cancer.

Riscul de transformare malignă

Este o formațiune tumorală benignă. El are un risc să se transforme în cancer. De obicei, acest risc există în perioada de menopauză, de menopauză tardivă.

Importanța monitorizării la menopauză

De aceea, o pacientă care are un fibromul uterin și este la menopauză, nu trebuie să uită de fibromul uterin. Trebuie să vină în continuare la controle periodice. Nu numai pentru a monitoriza fibromul, dar întregul aparat genital.

Un mit des întâlnit

Informație foarte importantă, pentru că de foarte multe ori observăm acest mit în zona aceasta. Ok, sunt la menopauză, nu mai prezint niciun risc. Sarcina nu mai poate să apară.

De ce să mergi la medic ginecolog în continuare

Partenerul este stabil. De ce aș mai merge către medic ginecolog? Pentru că riscurile sunt foarte mici. Se pare că este important să păstrăm această relație și sper din suflet ca cele care ne urmăresc să prindă această încurajare.

Cauzele apariției fibromului uterin

Din păcate, nu cunoaștem cauza exactă de apariția fibromului uterin. Cunoaștem însă o serie de factori de risc, factori favorizanți. Cel mai important este factorul genetic.

Factorul genetic – cel mai important risc

Dacă în familie există cazuri de fibromul uterin, dacă mama, mătușa, bunica au fibromul uterin, atunci acea pacientă are un risc de a dezvolta fibromul uterin. De multe ori în cabinet, înainte de a trece la consultație, facem o discuție, o anamneză. Și printre întrebări, o întrebare importantă este dacă în familie există cazuri de fibrom.

Identificarea la consultație

Și atunci vedem cu ocazia consultei dacă pacienta respectivă are sau nu fibrom.

Factorul hormonal

O altă cauză, un alt factor, este factorul hormonal. Estrogenii și progesteronul sunt niște hormoni secretați de către ovare și care pot contribui la apariția și dezvoltarea fibromului uterin.

• Progesteronul poate să inițieze apariția fibromului uterin
• Estrogenul poate să favorizeze creșterea în dimensiuni

Așa se explică de ce:

• în sarcină, când nivelurile de estrogen cresc foarte mult, fibromul poate să crească în dimensiuni
• în menopauză, când nivelurile hormonale scad, fibromul involuează, ceea ce ne dorim

Practic, menopauza putem să o considerăm un tratament natural, dar să ajungem până acolo, cu controle regulate.

Alți factori predispozanți

Mai sunt și alți factori de risc, cum ar fi:

• menopauza tardivă după vârsta de 55 de ani
• debutul primei menstruații precoce (înainte de 10 ani), ceea ce duce la o expunere prelungită la estrogeni
• obezitatea, prin eliberarea prelungită de estrogen la nivelul țesutului adipos

Mai sunt și alți factori, mai rar implicați:

• deficitul de vitamina D
• alimentația săracă în fructe și legume
• consumul excesiv de carne roșie
• consumul de alcool, în special bere

Factorii protectori

Să nu uităm și de factorii protectori. Recomand pacientelor, dacă nasc, să alăpteze cel puțin 2 ani de zile, pentru că s-a constatat că alăptatul nu numai că poate să scadă riscul pentru cancerul de sân, dar poate să aibă un efect favorabil și pe fibromul uterin.

În perioada de alăptare, ca și în menopauză, nivelurile de estrogen scad și atunci și fibromul poate să involueze sau să reducă riscul de apariție a fibromului uterin.

Observație finală

Îndrăzneam în urma temelor pe care le făcusem să scriem un introducere despre această relație de cuplu dezorganizată.

Cauzele apariției fibromului uterin

Din păcate, nu cunoaștem cauza exactă de apariția fibromului uterin. Cunoaștem însă o serie de factori de risc, factori favorizanți. Cel mai important este factorul genetic.

Factorul genetic – cel mai important risc

Dacă în familie există cazuri de fibromul uterin, dacă mama, mătușa, bunica au fibromul uterin, atunci acea pacientă are un risc de a dezvolta fibromul uterin. De multe ori în cabinet, înainte de a trece la consultație, facem o discuție, o anamneză. Și printre întrebări, o întrebare importantă este dacă în familie există cazuri de fibrom.

Identificarea la consultație

Și atunci vedem cu ocazia consultei dacă pacienta respectivă are sau nu fibrom.

Factorul hormonal

O altă cauză, un alt factor, este factorul hormonal. Estrogenii și progesteronul sunt niște hormoni secretați de către ovare și care pot contribui la apariția și dezvoltarea fibromului uterin.

• Progesteronul poate să inițieze apariția fibromului uterin
• Estrogenul poate să favorizeze creșterea în dimensiuni

Așa se explică de ce:

• în sarcină, când nivelurile de estrogen cresc foarte mult, fibromul poate să crească în dimensiuni
• în menopauză, când nivelurile hormonale scad, fibromul involuează, ceea ce ne dorim

Practic, menopauza putem să o considerăm un tratament natural, dar să ajungem până acolo, cu controle regulate.

Alți factori predispozanți

Mai sunt și alți factori de risc, cum ar fi:

• menopauza tardivă după vârsta de 55 de ani
• debutul primei menstruații precoce (înainte de 10 ani), ceea ce duce la o expunere prelungită la estrogeni
• obezitatea, prin eliberarea prelungită de estrogen la nivelul țesutului adipos

Mai sunt și alți factori, mai rar implicați:

• deficitul de vitamina D
• alimentația săracă în fructe și legume
• consumul excesiv de carne roșie
• consumul de alcool, în special bere

Factorii protectori

Să nu uităm și de factorii protectori. Recomand pacientelor, dacă nasc, să alăpteze cel puțin 2 ani de zile, pentru că s-a constatat că alăptatul nu numai că poate să scadă riscul pentru cancerul de sân, dar poate să aibă un efect favorabil și pe fibromul uterin.

În perioada de alăptare, ca și în menopauză, nivelurile de estrogen scad și atunci și fibromul poate să involueze sau să reducă riscul de apariție a fibromului uterin.

Observație finală

Îndrăzneam în urma temelor pe care le făcusem să scriem un introducere despre această relație de cuplu dezorganizată.

Viața sexuală și sănătatea aparatului reproducător feminin

Viața sexuală are un impact asupra sănătății apartului reproducător feminin?
În general, nu. Deci este cumva un mit urban? E clar un mit. Îmi cer iertare că a fost o dezinformare în introducerea mea.

Importanța controalelor regulate

Am stabilit care sunt cauzele. Este important să știm că aceste controle regulate ar trebui făcute.

Simptomele fibromului uterin

Sunt totuși simptome pe care ar trebui să le simțim și să nu le ignorăm?

De cele mai multe ori, pacientele care au fibrom uterin, unul sau mai multe fibrome uterine, majoritatea sunt complet asimptomatice.

Pur și simplu nu au niciun simptom. De multe ori le descoperim întâmplător, la un control de rutină, când facem o ecografie transvaginală.

Simptome discrete și ușor de ignorat

Alte ori pot fi simptome discrete pe care pacientele le neglijează:

• dureri ușoare abdominale
• o mărire ușoară de volum a abdomenului
• urinări mai frecvente

Sunt simptome pe care, de obicei, pacientele le pot pune pe seama altor afecțiuni, cum ar fi o cistită. Pot face tratament pentru o cistită, după care să constate că ulterior simptomele reapar sau balonarea persistă.

Momentul prezentării la medic

Însă, într-un final, pacienta se prezintă la un control și atunci putem să îi dăm diagnosticul. Era o întrebare pe care la fel o precizeam în introducere și cred că sunt doamne care sunt interesate de răspuns.

Vârsta la care apare fibromul uterin

Are fibromul uterin o vârstă la care preferă să apară?

Da, cel mai adesea, fibromul uterin apare după vârsta de 35 de ani până la instalarea menopauzei.

Dar, acest fibrom poate să apară și la femei tinere și foarte tinere. Am avut pacientă de 21 de ani și de 22 de ani pe care le-am diagnosticat cu fibrom uterin. Din păcate, fibromele uterine care apar la vârste așa de tinere au un ritm mai mare de evoluție, un ritm mai crescut de evoluție să crească în dimensiuni, să ajungă la dimensiuni mari și de multe ori la intervenție chirurgicală.

De la discuția cu pacienta la investigații

Ajungem în această sferă de diagnostic. Ne-ați spus că stați destul de mult de vorbă cu pacientele, sunt întrebări la care ele trebuie să răspundă și apoi intrăm în investigații și analize.

Investigația de bază pentru diagnostic

Care este investigația care ne poate spune cât mai multe date despre fibromul uterin?

Obligatoriu, o pacientă când se prezintă la o evaluare genitală, întotdeauna primul pas este consultul genital.

Este important și consultul genital pentru că ne oferă multe informații, dar specific pentru fibromul uterin, cea mai importantă investigație este o ecografie transvaginală. Este practic cea mai importantă investigație pentru că ne permite:

• să stabilim diagnosticul de fibrom uterin
• să stabilim numărul fibroamelor uterine
• să măsurăm fibroamele
• să stabilim poziția și localizarea fibroamelor uterine

Importanța localizării fibromului

Un aspect foarte important este că, în funcție de localizare, simptomatologia poate să difere.

Sunt fibroame care se dezvoltă submucos, adică în interiorul uterului, în cavitatea uterină, care chiar dacă sunt de mici dimensiuni, un centimetru, poate doi centimetri, de obicei sunt zgomotoase aceste fibroame intracavitare. Se manifestă clinic precoce, apar sângerări abundente și pacienta vine devreme la o evaluare genitală.

Tranziția către tratament și urmărire

Înainte de a ajunge la tratamente și la soluții și la urmărirea fibroamelor și la care sunt condițiile în care ele pot deveni ulterior canceroase.

Legătura dintre fibrom și infertilitate

Vreau să întrebăm care este legătura dintre fibrom și infertilitate. Cum se influențează cele două?

Trebuie știut că nu toate fibroamele uterine determină infertilitate. Un factor important este localizarea fibromului uterin. Așa cum spuneam, localizarea e foarte importantă. Iar ecografia transvaginală ne permite acest lucru să stabilim.

Astfel:

• un fibrom care se dezvoltă intracavitar, în interiorul cavității uterine, acolo unde în mod normal se implantează o sarcină, evident că poate să determine infertilitate
• sunt fibroame care se dezvoltă intramural, adică în peretele muscular al uterului, dar care deformează cavitatea uterină și de asemenea pot fi cauza de infertilitate
• sunt și fibroame care se dezvoltă în apropierea trompei uterine; comprimă trompa uterină și atunci pot să afecteze fecundația și apariția unei sarcini

Deci localizarea fibromului uterin este foarte importantă, iar noi, medici ginecologi, o putem evidenția dintr-o banală ecografie transvaginală.

Controlul ginecologic de rutină

O întrebare banală îndrăznesc și eu să vă adresez pentru a face cu siguranță lumină pentru toate cele ce ne urmăresc în acest moment.

La ce interval de timp ar trebui să merg la medicul ginecolog pentru un control de rutină?

Da, e o întrebare banală pe care toate femeile ar trebui să o știe: odată pe an trebuie să vină la un control. Este foarte important să vină să facem o evaluare completă genitală, care presupune:

• pe lângă consult, un test Babeș-Papanicolau
• o genotipare HPV (după vârsta de 30 de ani este importantă)
• o ecografie transvaginală

Astfel, după această evaluare completă, putem să tragem concluzii și să avem un diagnostic cât mai complet.

Fibromul uterin la femeile care nu au devenit mame

Precizam întotdeauna în început și acea întrebare despre doamnele sau femeile care nu au ajuns să fie mămici, dar cu toate acestea au un diagnostic de fibrom uterin. Cum se explică acest diagnostic la ele?

Așa cum spuneam, fibromele uterine apar și la paciente tinere, care nu au născut, care poate nu își doresc în perioada următoare o sarcină. Acestor paciente le recomand să vină periodic la control, nu la un an, ci cel mai bine la șase luni, pentru a verifica ritmul de evoluție, de creștere a fibromului uterin.

Așa cum spuneam, sunt fibrome care cresc lent, dar sunt și fibrome care cresc mai rapid, iar această monitorizare periodică ne ajută să verificăm ritmul de creștere a fibromului uterin și să putem găsi momentul optim de a interveni:

• înainte de a fi prea târziu
• înainte ca fibromul să ajungă la dimensiuni mari, astfel încât să nu ne permită să facem o intervenție chirurgicală conservatoare, cum este miomectomia
• pentru a putea oferi o șansă pacientei

Atitudinea față de diagnostic

Spuneam la început câtă atenție ar trebui să le oferim acestor fibroame. Ne spuneți că sunt foarte frecvente, asta înseamnă că ne obișnuim cu ideea: „Ok, am fibrom”, ca și cum am spune „Am părul brunet”? Sau este mai degrabă un diagnostic care ar trebui să mă țină într-o serioasă alertă și să mă împingă către medic regulat?

Da, este bine că o pacientă știe că are un fibrom, pentru că această pacientă este mai conștientă și vine periodic la control. De multe ori, se gândește doar la fibrom și uită de celelalte părți, dar noi, medicii, știm ce avem de făcut în cabinet și, pe lângă ecografia transvaginală prin care putem să-i monitorizăm fibromul și să vedem dacă a mai crescut și cât a crescut, putem să facem și celelalte analize de care vorbeam:

• un test Babeș-Papanicolau
• un test HPV

Acestea sunt foarte importante în evaluarea completă a sănătății ginecologice.

Când se impune biopsia

Biopsia poate să însemne multe lucruri. Trebuie să știm că, în sfera genitală, probabil că vă referiți la biopsia de endometru.

Fibromul uterin și necesitatea biopsiei

Fibromul uterin, în general, dacă este asimptomatic și nu determină sângerări uterine anormale, nu necesită biopsie. El trebuie doar monitorizat.

Situații în care biopsia devine necesară

Dacă apar:

• menstruații abundente, prelungite, care se abat de la menstruațiile normale
• sângerări între menstruații (sângerări anormale)
• secreție maronie intermenstruală

Acestea ridică un semn de întrebare, nu neapărat în legătură cu fibromul uterin, ci mai degrabă cu o patologie de endometru – mucoasa uterină care tapetează cavitatea uterină.

Asocierea cu alte patologii

Patologia de endometru este destul de frecvent întâlnită și, de multe ori, se asociază cu fibromul uterin. Astfel, o pacientă poate avea fibrom uterin, dar, pe lângă fibrom, poate să aibă:

• un polip endometrial
• un endometru mai gros, de exemplu în menopauză

În aceste condiții, dacă se asociază și cu o sângerare uterină anormală, noi obișnuim să recomandăm biopsia de endometru.

Rolul biopsiei endometriale

Aceasta este importantă pentru că ne ajută să aflăm dacă la nivelul endometrului sunt:

• celule atipice (precanceroase)
• cancer de endometru

Biopsia endometrială este importantă pentru că ne ajută să excludem un eventual adenocarcinom de endometru.

Important: biopsia nu este pentru fibrom, ci pentru endometru.

Fibromul uterin după vârsta de 65 de ani

Ce se întâmplă cu fibroamele dacă apar după 65 de ani?

Un fibrom uterin nu trebuie să apară după vârsta de 50 sau 60 de ani sau dacă pacienta a intrat la menopauză. În momentul acela nu trebuie să mai apară un fibrom uterin. Așa cum spuneam, fibroamele apar până la instalarea menopauzei.

De ce nu apar fibroame după menopauză

După menopauză, când nivelurile hormonale – în special nivelul de estrogen – scad mult, nu are cum să apară un fibrom uterin.

Suspiciunea de sarcom

Dacă totuși depistăm la ecografie o formațiune tumorală care seamănă cu un fibrom uterin, ne gândim mai degrabă că este un sarcom, o tumoră malignă, decât un fibrom uterin.

Sarcomul este:

• o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul uterului
• are un prognostic prost
• este cel mai agresiv cancer din sfera genitală

Din păcate, acest sarcom uterin seamănă foarte mult cu fibromul uterin, atât ca simptomatologie, cât și ca aspect ecografic.

Necesitatea intervenției chirurgicale și biopsiei

De aceea, dacă în menopauză descoperim un fibrom uterin, ne gândim mai degrabă la un sarcom. Nu putem diferenția fibromul de sarcom decât prin:

• intervenție chirurgicală
• biopsie

Posibilitatea existenței fibromului înainte de menopauză

Asta înseamnă că poate exista și varianta ca pacienta să nu fi efectuat un control ginecologic în ultimii 15 ani, să-l fi avut înainte, dar să nu fi știut de el.

Este posibil și acest lucru dacă nu a mai făcut un control de foarte mult timp, dacă nu a fost la medic și nu a făcut o ecografie. În acest caz, este posibil ca acest fibrom să fi fost prezent și înainte de instalarea menopauzei și să fie descoperit abia acum.

Procentul scăzut al româncelor care merg la ginecolog

Spuneam în introducere că doar 10% din români ce au fost la ginecolog în ultimul deceniu. Este rușinos, dar este real?

Din fericire, eu în cabinet am multe paciente care vin la control, care îmi respectă indicațiile și pot să spun că destul de frecvent am paciente care mențin controalele periodice.

Sângerările în timpul menopauzei

Aș dori să vă întreb dacă sângerările din timpul menopauzei sunt normale?

Întotdeauna pacientelor mele le spun că la menopauză nu trebuie să apară niciun fel de sângerare. Le atenționez că trebuie să vină la control mai devreme de un an dacă apare un episod de sângerare.

Sângerarea la menopauză întotdeauna este un semnal de alarmă. Poate să aibă mai multe semnificații. De cele mai multe ori este o cauză benignă – atrofia endometrială este frecvent o cauză de sângerare la menopauză, o afecțiune benignă.

Dar poate să fie și un semnal de alarmă că la nivelul endometrului se întâmplă ceva. În menopauză pot apărea polipi, poate să apară cancerul de endometru, de care tocmai am vorbit. Și atunci, dacă apare o sângerare cât de mică, obligatoriu trebuie să vină la medicul ginecolog pentru a fi investigată.

Când devine sângerarea un semnal de alarmă

Când este semnal de alarmă, având în vedere că este a doua sângerare scurtă la interval de 3 săptămâni?

Cu atât mai mult cu cât s-a repetat această sângerare. Chiar dacă termenul de 3 săptămâni nu ni se pare lung, este mai degrabă o alarmă că trebuie să ne prezentăm la medic.

Recent am avut o pacientă cu o sângerare redusă la interval de 2-3 săptămâni, dar persistentă câteva zile. A venit, am evaluat-o: un endometru destul de gros ecografic. În menopauză, endometrul trebuie să fie sub 4-5 mm. La această pacientă, endometrul era dublu – 10 mm.

Am făcut biopsia de endometru și, din păcate, rezultatul nu a fost unul bun.

Ce facem cu fibromul pentru a nu ajunge o urgență

În primul rând, pacientele trebuie să știe că nu toate fibroamele uterine necesită tratament.

• Multe paciente au fibroame mici, dezvoltate intramural sau subseros (pe suprafața uterului)
• Acestea sunt complet asimptomatice, deci practic nu le deranjează cu nimic
• În aceste cazuri, nu trebuie să facă absolut nimic, dar trebuie să respecte monitorizarea periodică la interval de 6 luni – 1 an, pentru a urmări evoluția fibromului

Nu există un tratament standard pentru fibromul uterin. De obicei, tratamentul trebuie să țină cont de mai mulți factori:

• vârsta pacientei
• dorința pacientei (dacă dorește o sarcină)
• existența altor afecțiuni genitale asociate

Tratamentul în fibromul uterin este un tratament țintit, personalizat pentru fiecare caz în parte.

Când este necesară intervenția chirurgicală

Ne-ați spus despre monitorizare, însă în cazul în care este necesară o intervenție, nu putem lăsa doar monitorizat. Ce intervenție se face?

Depinde de vârsta pacientei. În general, dacă este o pacientă tânără pe care am diagnosticat-o cu un fibrom uterin de câțiva centimetri (2-3 centimetri) și revine la control peste un an-doi, iar constatăm că fibromul uterin a crescut foarte mult în dimensiuni – în loc să fie de 2-3 centimetri este de 5 sau 6 centimetri – intervenția devine necesară.

Așa cum recent am avut o pacientă de 26 de ani, care știa că are un fibrom uterin, dar timp de 2 ani nu a mai venit la control. Când a revenit, i-am făcut o ecografie transvaginală și acel fibrom, pe care îl știa mai mic, ajunsese la 7 centimetri. Pacientă tânără, fără naștere – evident că singura conduită în această situație era intervenția chirurgicală.

Tipul de intervenție: Miomectomia

Ce tip de intervenție? Evident că optăm pentru miomectomie.

• Miomectomia este o intervenție chirurgicală conservatoare prin care îndepărtăm strict fibromul uterin și restabilim anatomia normală a uterului.
• Pacienta revine la control, de obicei, la o lună de la operație.
• Perioada până când obține o sarcină depinde foarte mult și de localizarea fibromului uterin.

Fibromul submucos și tratamentul histeroscopic

Dacă este un fibrom submucos, așa cum am avut o pacientă, de obicei recuperarea este rapidă.

• Fibroamele submucoase intracavitare pot fi rezolvate foarte ușor pe cale histeroscopică, cu condiția ca pacienta să vină la timp la control, pentru a-l depista la dimensiuni mici (1-3 centimetri).
• Histeroscopia ne permite să îndepărtăm în totalitate fibromul uterin.
• Și aceasta este tot o miomectomie, dar realizată pe altă cale – histeroscopică.

Recuperarea și reluarea planurilor de sarcină

Recuperarea este rapidă. Când pacienta revine la control la o lună, uterul arată perfect. În această situație, recomandăm pacientei o pauză de 3 luni, după care poate să rămână însărcinată.

Riscul apariției unui nou fibrom

Va mai apărea un alt fibrom?

Există un astfel de risc. Odată ce a apărut un fibrom, există riscul să mai apară și altele, de aceea nu trebuie să uităm de monitorizare.

Acestor paciente tinere, pe care le diagnosticăm cu fibrom sub 30 de ani, sau paciente tinere care au în istoric, în familie, multe cazuri de fibrom uterin, le recomand:

• să obțină o sarcină cât mai curând posibil
• la o vârstă cât mai optimă, înainte de 30 de ani
• înainte să apară un fibrom uterin sau, dacă există deja, înainte să crească în dimensiuni

Astfel, fibromul să nu afecteze sarcina, evoluția acesteia sau nașterea.

Ce este embolizarea și când este recomandată

Ce este embolizarea? Ce presupune ea? Când este recomandată? Și care sunt limitările ei?

Embolizarea este o alternativă la intervenția chirurgicală, recomandată pacientelor care, din diverse motive:

• nu fac intervenția chirurgicală
• nu doresc să apeleze la intervenția chirurgicală
• au contraindicații pentru intervenția chirurgicală

Este o metodă minim invazivă, efectuată de medicul radiolog, în serviciul de radiologie, în sala de angiografie.

Cum se realizează embolizarea

Sub control radiologic, se introduc niște particule fine printr-o arteră de la nivelul plicii cotului. Aceste particule ajung până la nivelul arterei uterine și blochează astfel vasul de sânge sau vasele de sânge care hrănesc fibromul uterin.

Efecte:

• fibromul nu mai este vascularizat
• începe progresiv să scadă în dimensiuni
• simptomele se ameliorează

Avantajele embolizării

• alternativă la tratamentul chirurgical
• metodă minim invazivă
• necesită doar o zi de internare
• recuperarea este mai rapidă decât în cazul unei intervenții chirurgicale

Riscurile și limitările embolizării

• pot apărea dureri abdominale (uneori intense) după procedură
• pot apărea sângerări sau febră
• nu este recomandată pacientelor tinere care nu au născut – poate afecta vascularizația uterului, calitatea endometrului și rezerva ovariană, scăzând fertilitatea și șansele de a obține o sarcină

Un aspect important despre diagnostic

Prin embolizare nu avem un diagnostic cert asupra fibromului uterin. În realitate, acesta poate fi un sarcom și, prin această metodă, amânăm stabilirea unui diagnostic clar.

Dacă după embolizare fibromul:

• nu scade în dimensiuni
• rămâne vascularizat
• crește în dimensiuni

... atunci ne gândim mai degrabă că nu este un fibrom, ci un sarcom, și apelăm la intervenția chirurgicală.

Se poate recomanda embolizare și miomectomie în același timp?

Este posibil să ni se recomande și embolizare și miomectomie în același timp?

Nu, nu este posibil. Trebuie să alegem una dintre variante. Pentru fiecare pacientă se potrivește una dintre aceste opțiuni:

• ori embolizare
• ori intervenție chirurgicală

Se poate întâmpla ca după embolizare să nu avem un răspuns favorabil, iar pacienta, ulterior, să ajungă la intervenția chirurgicală, dar nu în același timp.

Cazul pacientei de 65 de ani cu diagnostic de fibrom uterin

Mă întorc la cazul pe care l-am început să-l discutăm în prima parte a emisiunii, cu pacienta de 65 de ani care primește diagnostic de fibrom uterin. Dacă despre acest fibrom se spune că este printre singurele tumori necanceroase...

De ce se recomandă biopsie înainte de operație

Dacă avem o sângerare uterină anormală, trebuie să facem biopsie tocmai pentru a exclude un eventual adenocarcinom endometrial asociat cu fibromul uterin.

Este important să știm dacă acolo este un cancer de endometru, pentru că:

• ne ajută să stabilim tipul de intervenție chirurgicală
• dacă este un cancer de endometru, este indicată histerectomia
• în același timp, este necesară evaluarea ganglionilor pelvici

Toate aceste lucruri sunt importante pentru că ne ajută să stabilim stadiul bolii. În funcție de stadiul bolii, știm și ce facem după intervenția chirurgicală:

• poate să rămână doar intervenția chirurgicală
• sau, după operație, să asociem și alte tratamente

Există tratament medicamentos pentru fibromul uterin?

Avem tratament medicamentos pentru fibromul uterin?

Este o întrebare comună. Multe paciente mă întreabă ce fac dacă au un fibrom și există un tratament.

Din păcate, un tratament țintit medicamentos nu există. Așa cum nu știm cauza, nu avem un tratament specific, cel puțin până în momentul de față.

Tratamentul medicamentos simptomatic

Există însă o serie de tratamente pe care noi le recomandăm atunci când există o simptomatologie asociată:

• dacă sunt dureri ușoare – tratamente simptomatice pentru ameliorarea durerilor
• dacă sunt menstruații abundente – tratament pentru controlul sângerărilor, frecvent întâlnite la pacientele cu fibrom uterin

Deci tratamentul medicamentos este un tratament care se adresează simptomatologiei, nu este un tratament care să determine dispariția fibromului uterin.

Tratament medicamentos preoperator

Mai există o categorie de medicamente pe care le recomandăm preoperator și care pot să scadă temporar dimensiunile fibromului, doar pe perioada tratamentului.

• Nu putem recomanda acest tratament pe o perioadă mai lungă de 3-6 luni, pentru că poate determina probleme osoase.
• Îl recomandăm pacientelor cu fibrom mare, de regulă tinere, tocmai pentru a reduce dimensiunile fibromului uterin și a crește șansele pentru o intervenție chirurgicală conservatoare.
• Scopul este să menținem uterul, să îl păstrăm și să îl conservăm.

Observație despre biopsie

Este o întrebare pe care o adresez frecvent atunci când avem în discuție afecțiuni oncologice, pentru că observăm că, în mintea tuturor, planează această suspiciune asupra biopsiei: „Nu vreau să fac biopsie pentru că nu se știe ce este acolo și dacă se va împrăștia.”

Atitudinea pacientelor față de indicația de biopsie

Sunt pacientele contra atunci când primesc indicație de biopsie atunci când au un fibrom uterin?

Nu. Pacienta deja vine, știe că ceva este în neregulă – are sângerări între menstruații, menstruațiile s-au schimbat, nu mai sunt cum erau. În aceste condiții, pacientele acceptă această biopsie.

Este o biopsie pe care noi o recomandăm pe cale histeroscopică, sub o scurtă anestezie. Practic, este o cameră de luat vederi cu care intrăm prin col, în interiorul uterului, și vedem exact ce se întâmplă acolo.

Putem vedea:

• polip endometrial
• endometru gros

Cu ocazia aceasta, pe lângă faptul că este diagnostică, această intervenție histeroscopică poate să fie și terapeutică, pentru că ne permite să:

• rezecăm un polip endometrial
• îndepărtăm un fibrom submucos
• facem și biopsia în același timp

Este o metodă diagnostică și terapeutică foarte importantă, pe care o recomandăm în astfel de situații. Și multe paciente o acceptă.

Durata obținerii rezultatului histopatologic

Cât timp durează să primim un rezultat în urma biopsiei?

Un rezultat histopatologic durează, în medie, 14 zile, în funcție și de laborator.

Ce se întâmplă dacă biopsia confirmă cancerul

Se face această biopsie, se constată că este cancer.

În momentul în care avem un diagnostic de cancer, indiferent de localizare – cancer de col, cancer de endometru sau cancer de ovar – primul gest este să facem o comisie tumor board, în care să discutăm cazul.

Scopul acestei comisii este să stabilim pașii și etapele de tratament.

Despre histerectomie

Ne-ați spus mai devreme „histerectomie” și, pentru foarte multe femei, acest termen înseamnă aproape o mutilare. Vreau să vă rog să ne creați o imagine corectă asupra acestei intervenții.

Pentru a nu intra în această situație cu prea multe temeri care nu sunt neapărat utile pentru sănătatea noastră, vă dau un exemplu recent: am operat o pacientă chiar acum câteva zile, iar astăzi s-a externat.

Cazul unei paciente cu uter fibromatos voluminos

Este o pacientă cu un uter fibromatos, voluminos, de care știa de mult, cu niște menstruații abundente, pe care le-a neglijat și cu care s-a obișnuit. Recent însă, a făcut niște analize de sânge și a constatat că are o hemoglobină de 7.

O hemoglobină de 7 înseamnă o anemie severă, aproape de transfuzie de sânge. Se simțea obosită în ultimul timp, nu a dat importanță simptomelor, dar ulterior, când a văzut rezultatele analizelor, s-a speriat și a venit la control pentru o evaluare genitală.

Am depistat-o și am diagnosticat-o cu un uter polifibromatos voluminos.

Indicația de histerectomie totală

I-am explicat: este o pacientă de 48 de ani, cu două nașteri în antecedente, care nu își mai dorea o sarcină. În această situație, indicația de intervenție chirurgicală era clară – histerectomie totală.

Histerectomia totală înseamnă îndepărtarea în totalitate a uterului, pentru că era complet afectat de fibromul uterin.

Consecințele histerectomiei totale

După această intervenție, multe paciente se întreabă dacă intră la menopauză.

În condițiile în care se face doar histerectomie totală, sunt două consecințe:

• pacienta nu va mai avea menstruație
• pacienta nu va mai putea rămâne însărcinată

La 48 de ani, cu două nașteri și fără dorința unei sarcini, acest aspect nu era o problemă pentru pacientă.

Rolul ovarelor în menținerea echilibrului hormonal

Ovarele sunt cele care produc hormonii estrogen și progesteron. Atâta timp cât ovarele rămân pe loc, pacienta nu va intra la menopauză.

Singura diferență este că nu va mai avea menstruație. Nu vor apărea bufeuri, transpirații, insomnii, pentru că ovarele au rămas. Dacă acestea sunt normale, nu există motiv să fie îndepărtate.

Tratamentul de substituție hormonală după histerectomie

Deci, în acest caz, o substituție hormonală nu se impune.

Tratament de substituție hormonală nu se impune, clar, pentru că avem ovarele, care produc hormoni. Nu avem nevoie de tratament de substituție.

Cum aflăm momentul instalării menopauzei după histerectomie

Neavând menstruație, nu este totuși important pentru femeie să știe când intră la menopauză?

Ne putem da seama după niște semne clinice, care apar la un moment dat:

• bufeuri
• transpirații
• insomnii

De asemenea, putem confirma printr-o serie de analize hormonale. Putem face un set de analize hormonale și putem ști cu certitudine dacă pacienta intră la menopauză.

De obicei, își dă seama singură. Și repetăm: nu este un moment în care să ne luăm „la revedere” de la medicul ginecolog, ci un moment în care ne împrietenim altfel, într-o nouă etapă a vieții.

De ce testul Babeș-Papanicolau sau RMN nu arată tipul fibromului

De ce Papa Nicolau sau RMN pelvis și abdomen nu arată tipul fibromului și este nevoie de biopsie?

Sunt niște investigații total diferite:

• testul Babeș-Papanicolau este o analiză importantă prin care evaluăm colul uterin
• RMN-ul poate fi util în cazul unui fibrom atunci când avem:

În aceste cazuri, putem apela la o rezonanță magnetică cu substanță de contrast, pentru a ne ajuta să excludem o tumoră canceroasă – un sarcom uterin.

Concluzii importante

Care sunt concluziile, care sunt informațiile cu care ați dori să rămână cele care ne-au urmărit? Dar și care sunt informațiile pe care poate încă nu le-am precizat, dar sunt importante de menționat astăzi.

Important este ca toate femeile să vină la ginecolog și să respecte controalele periodice.

Semnale de alarmă:

• menstruații abundente
• menstruații dureroase – posibile semne că există un fibrom uterin
• sângerări între menstruații – motiv pentru o evaluare genitală imediată