Scrie-ne pe Whatsapp
Pagină contact
Programare WhatsApp
Pentru multe femei, sindromul Asherman este o piedică neașteptată pe drumul spre maternitate, dar medicina modernă oferă răspunsuri.
Vestea bună este că, diagnosticat la timp și tratat corect, sindromul Asherman este o cauză de infertilitate reversibilă.
Ca să ai grijă de tine mai simplu, am creat pachete cu investigații esențiale, la prețuri prietenoase cu buzunarul tău.
Ce este sindromul Asherman?
Sindromul Asherman reprezintă formarea de aderențe intrauterine (numite și sinechii uterine) – benzi de țesut cicatricial care „lipesc” pereții uterului între ei.
Aceste aderențe reduc dimensiunea cavității uterine sau o pot bloca complet, împiedicând eliminarea normală a menstruației și afectând implantarea și dezvoltarea unei sarcini.
În spatele acestor semne se pot ascunde aderențe intrauterine. 021.9095 Programare rapidă
Care sunt cauzele sindromului Asherman?
Sindromul Asherman apare, de obicei, atunci când mucoasa uterină (endometrul) este lezată în urma unor proceduri sau infecții.
Țesutul cicatricial rezultat duce la apariția de aderențe care „lipesc” pereții uterului, reducând cavitatea și afectând fertilitatea.
Înțelegerea cauzelor este importantă pentru a preveni apariția sindromului și pentru a-l recunoaște din timp.
Chiuretaje uterine repetate
Aceasta este cea mai frecventă cauză a sindromului Asherman.
Chiuretajele efectuate după sarcini oprite în evoluție, avorturi sau pentru îndepărtarea resturilor placentare post-naștere pot traumatiza mucoasa uterină.
Dacă procedura este repetată sau realizată agresiv, riscul de cicatrizare și apariție a sinechiilor crește semnificativ.
Infecții uterine severe
Infecțiile acute, precum endometrita, pot distruge mucoasa uterină și pot lăsa în urmă cicatrici.
În anumite regiuni ale lumii, tuberculoza genitală reprezintă o cauză importantă de aderențe intrauterine.
Aceste infecții nu doar afectează menstruația, ci pot compromite definitiv capacitatea de implantare a embrionului.
Intervenții chirurgicale intrauterine
Operațiile efectuate direct în cavitatea uterină – cum ar fi rezecțiile endometriale sau îndepărtarea fibroamelor – pot produce leziuni care favorizează formarea de aderențe.
Chiar și intervențiile bine intenționate pot avea această complicație, mai ales atunci când suprafața afectată este mare.
Radioterapie sau traumatisme uterine rare
În cazuri excepționale, radioterapia efectuată pentru cancerul de col uterin sau alte tipuri de cancer pelvin poate duce la deteriorarea endometrului și apariția sinechiilor.
De asemenea, traumatismele directe la nivel uterin, deși rare, pot favoriza apariția sindromului Asherman.
Îndepărtarea aderențelor prin histeroscopie oferă multor femei șansa unei sarcini. Programare online
Ce simptome apar?
Manifestările clinice diferă în funcție de severitatea și întinderea aderențelor:
- amenoree (lipsa menstruației) sau menstruații foarte reduse (hipomenoree);
- durere pelvină ciclică, cauzată de imposibilitatea eliminării menstruației;
- infertilitate sau dificultăți în obținerea unei sarcini;
- avorturi spontane repetate, atunci când sarcina se implantează într-o zonă afectată.
Cum se pune diagnosticul sindromului Asherman?
Stabilirea diagnosticului de sindrom Asherman necesită investigații imagistice și endoscopice, care ajută medicul să vizualizeze cavitatea uterină și să identifice prezența aderențelor.
În funcție de tehnică, aceste metode pot oferi atât informații despre localizarea și severitatea sinechiilor, cât și posibilitatea tratamentului imediat.
Histerosalpingografie (HSG)
Este o radiografie a uterului realizată după injectarea unei substanțe de contrast în cavitatea uterină.
Această investigație arată forma și dimensiunile cavității și poate evidenția zonele în care pereții uterini sunt lipiți de aderențe.
Deși este utilă pentru o primă evaluare, nu oferă întotdeauna detalii suficiente despre natura și severitatea aderențelor.
Sonohisterografie
Această metodă folosește ecografia transvaginală combinată cu introducerea unei soluții saline sau de contrast în cavitatea uterină.
Procedura oferă o imagine mai clară asupra conturului uterin și poate arăta zonele unde există blocaje sau deformări cauzate de sinechii.
Este o tehnică bine tolerată, neinvazivă și accesibilă.
Histeroscopie
Este considerată „standardul de aur” în diagnosticul sindromului Asherman.
Prin introducerea unui histeroscop (o cameră optică subțire) prin colul uterin, medicul poate vizualiza direct interiorul cavității.
Histeroscopia are avantajul major că permite nu doar diagnosticarea aderențelor, ci și secționarea lor în aceeași ședință, devenind astfel atât metodă de diagnostic, cât și de tratament.
Recuperarea poate fi un drum cu pași mici, dar plini de speranță. 021.9095 Programare rapidă
Care este tratamentul?
Tratamentul standard este histeroscopia operatorie, procedură minim invazivă prin care aderențele sunt secționate sub control vizual.
Pentru a preveni recidiva, după intervenție se recomandă:
- dispozitive intrauterine speciale sau catetere, pentru menținerea cavității deschise;
- terapie hormonală cu estrogeni, care ajută la regenerarea endometrului;
- monitorizare atentă, prin histeroscopii de control.
Sfaturi pentru paciente
- Solicită consult la un medic ginecolog cu experiență în histeroscopie dacă ai amenoree secundară sau dificultăți de concepție după chiuretaje sau infecții;
- Nu amâna investigațiile pentru infertilitate – un diagnostic precoce îți crește șansele de succes ale tratamentului;
- Respectă tratamentul hormonal și controalele recomandate după intervenție;
- Evită chiuretajele repetate – cere, atunci când este posibil, alternative mai blânde precum aspirația sau tratamente medicamentoase;
- Ai răbdare – recuperarea fertilității după sindromul Asherman poate necesita mai multe etape și o abordare personalizată.
FAQ - Întrebări frecvente despre sindromul Asherman
Programează-te online
Completează formularul de mai jos, iar noi o să te contactăm în cel mai scurt timp posibil.
Intervenții cu plata în rate
Pacienții au posibilitatea de a achita: Integral, direct la Royal Hospital sau În rate lunare, prin intermediul instituțiilor de credit partenere: TBI Bank și BT Direct.
Informațiile prezentate pe această pagină au fost redactate în scop informativ și au fost revizuite din punct de vedere medical de dr. George Diaconu, medic primar obstetrică-ginecologie.
Ultima revizuire medicală: iunie, 2026.
Informațiile nu înlocuiesc consultația medicală, diagnosticul sau recomandările personalizate ale medicului. Investigațiile și frecvența controalelor ginecologice sunt stabilite individual, în funcție de vârstă, simptome, istoricul medical și factorii de risc ai fiecărei paciente.
Surse medicale de referință
Pentru redactarea și verificarea informațiilor medicale au fost consultate ghiduri și recomandări publicate de organizații medicale și instituții internaționale de referință:
- American Association of Gynecologic Laparoscopists (AAGL), European Society for Gynaecological Endoscopy (ESGE). Practice Guidelines on Intrauterine Adhesions (Asherman Syndrome).
- European Society for Gynaecological Endoscopy (ESGE). Guidelines on Operative Hysteroscopy and Intrauterine Adhesions.
- European Society of Human Reproduction and Embryology (ESHRE). Guideline on Female Fertility Evaluation.
- American Society for Reproductive Medicine (ASRM). Current Evaluation of Infertility.
- Royal College of Obstetricians and Gynaecologists (RCOG). Best Practice in Outpatient Hysteroscopy.
- European Society of Human Reproduction and Embryology (ESHRE). Recurrent Pregnancy Loss Guideline.
