2022-05-16
Despre eventrații, pe înțelesul tuturor
Eventraţia se definește prin protruzia conținutului abdominal (epiploon, intestin subtire, colon), printr-un orificiu dobândit cu ocazia unei intervenţii chirurgicale sau a unui traumatism abdominal.
Dr. Costin Duțu, medic primar în chirurgie generală ne oferă informații despre eventrații, când apar și cât sunt de periculoase.
O eventrație abdominală este inițial reductibilă în mod spontan, însă, ulterior, poate deveni ireductibilă, fiind încarcerată sau strangulată. Când eventraţia este neglijată timp de mai multi ani, se poate mări considerabil și apare “pierderea dreptului la domiciliu” al organelor intraperitoneale, cu imposibilitatea reintroducerii lor în abdomen.
Factori de risc și cauze în eventrație
- Efortul fizic intens și repetat sau brusc;
- Deteriorarea structurilor musculoaponevrotice prin vârstă;
- Scădere ponderală rapidă;
- Neoplazii;
- Supurații parietale după operațiile anterioare;
- În sarcină, creșterea presiunii intraabdominale favorizează apariția eventrației;
- Obezitatea este un factor de risc important pentru dezvoltarea unei eventrații postoperatorii.
Alți factori de risc pot fi constituiți de unele boli cronice (constipație cronică, tuse cronică, ciroză hepatică, adenom de prostată).
Simptome eventrație abdominală
Iniţial pot apărea dureri şi o „umflătură” la nivelul cicatricii postoperatorii cu creştere ulterioară progresivă în dimensiuni, reductibilă la palpare („intră” în abdomen). Manifestările apar mai ales în momentul efortului și după ortostatism ( „stat în picioare”) prelungit.
Este recomandată prezentarea precoce la un consult, pentru un tratament chirurgical, de preferat laparoscopic.
Investigațiile necesare pot fi minime ( analize sanguine, ecografie parietală și abdominală), doar în cazuri particulare și complicate fiind necesară suplimentarea lor.
Evoluția eventrației
Evaluarea precoce de către medicul chirurg și o intervenție chirurgicală evită greșeala neprezentării la medic și apariția complicațiilor precum încarcerarea (imposibilitatea reducerii conținutului eventrației), pierderea „dreptului la domiciliu” a eventrației prin mărirea exagerată în timp a dimensiunilor și, cel mai grav, strangularea eventrației (afectarea vascularizației conținutului).
În cazul amânării nejustificate și a apariției acestor complicații, pot surveni dureri intense, vǎrsǎturi, absenţa tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze, simptome şi semne de alarmă ce impun prezentarea de urgență la spital. În acest caz, intervenţia este mai dificil de efectuat laparoscopic şi se poate finaliza cu sacrificii de organ, cu eventuale ileostome sau colostome temporare.
Convingerea unor pacienți că „dacă voi purta centură sau un brâu nu am nevoie de operație” reprezintă o eroare. Acest tratament conservator are indicații doar în cazuri cu risc anestezic crescut, nu rezolvă defectul și, în plus, greșit aplicat, poate produce ștrangularea eventrației.
Tratamentul eventrației
Este în general chirurgical. Operaţia se poate efectua clasic sau minim invaziv (laparoscopic).
Procedeul clasic, deschis
Constǎ în repararea defectului parietal, urmatǎ de întǎrirea peretelui prin montarea unui grefon sintetic („plasă”) de consolidare sau substituție (montaj preaponevrotic/preperitoneal).
Laparoscopie
În ultimii ani s-a dezvoltat procedeul minim invaziv (laparoscopic/E-TEP) în care se practică 3 mici incizii de 5- 10mm prin care se montează, sub supravegherea unei camere video, un grefon sintetic (” plasă „) intraperitoneal sau retromuscular.
În funcție de mărimea eventrației și de procedeul ales, durata unei operații variază în general între 60-120 de minute.
Avantajele procedeului laparoscopic sunt:
- recuperarea postoperatorie rapidă cu dureri minime
- scăderea complicaţiilor postoperatorii (supurațiile plăgii nu mai apar)
- estetică superioară, revenirea rapidă în familie, societate şi profesie.
Recuperarea postoperatorie
După cura laparoscopică a eventrației este nevoie de o zi sau două de spitalizare. Mobilizarea pacientului și alimentația se reiau precoce, cu lichide în seara intervenției și alimentație normală de a doua zi, inclusiv cafea, pentru stimularea tranzitului.
La 7-10 zile se extrag cele câteva fire de sutură ale miniinciziilor. Timp de o lună se recomandă evitarea eforturilor deosebite pentru integrarea corespunzătoare a plasei.
Se recomandă de asemenea reluarea eforturilor fizice sub supravegherea unui kinetoterapeut și evitarea creșterii în greutate.
O eventrație postoperatorie neglijată și netratată, poate duce la complicații nedorite (ocluzie intestinală, abcese, peritonite, rezecții de intestin, epiploon sau colon).
Aceeași eventrație se poate trata rapid, de multe ori minim invaziv, dacă pacientul se prezintă la timp la un medic chirurg cu experiență în chirurgia parietală. Pentru o programare de consultație, vă așteptăm la Royal Hospital.
